Zice-un măr către o pară...
Lumea asta-i de ocară,
Când noi creștem pe afară,
Natural, prin pomi la țară,
Lumea proastă ne compară
Cu o zeamă celulară
Și-o aromă ce-i omoară
Lent și sigur, surioară!...
La copii, fara rusine,
În loc să le dea din mine
Și din tine, vitamine,
Cumpără la scăzut cost,
Din reclama de pe post,
Sucul mult, ieftin și... prost!...
fabulă de Vasile Zamolxeanu (26 noiembrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Părere doar...
Noi daci am fost și suntem încă
Și vom fi neam de neamul nost',
Problema e c-avem o brâncă
Am evoluat mai mult, dar... prost!...
epigramă de Vasile Zamolxeanu (27 februarie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la prostie, dar cu o relevanță mică.
Casus belli
Trezește-te române din aburii lui Bachus,
Surprinde-ți mă ficatul cu-o apă cristalină,
De nu în loc de creier ai să găsești un cactus
Și mai târziu pe masă mă faci să-ți duc lumină;
Mai lasă mă mahoarca și trage-n piept o iarbă,
Pășește afară-n mediu, mai fugi de dublu w-euri,
Și nu lăsa-n rutină mass-media să te fiarbă
Hrănește-te salubru, ferește-te de E-uri...;
Dar să mai las morala, oricum nu-și are rostul,
Că fiecare-și drege la cum il duce țeasta,
Apoi cine-i de vină, sistemul, el e prostul,
Să-l răsturnăm cu toții, și poate.... cu asta basta!
poezie de Vasile Zamolxeanu (15 aprilie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Celor cu idei...
Din puțul gândirii, ies idei cu kilu',
De hazna sau mândre, ce contează stilu',
Transformate-n fapte, asta-i șmecheria,
Cele mândre-s proaste, haznaua-i boieria!
poezie de Vasile Zamolxeanu (15 aprilie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ață, ață... (Unui feciorelnic...)
Printre plicuri și stilouri
S-au găsit sticle cu vin,
Dintre plușuri, bibelouri
S-a ales amor virgin...
Nu se-ntreabă oarecare
Ci chiar însuși Dumnezeu,
"- Cine-i prost atât de tare? "
Cine ar putea fi, eu!...
Se deschid flori și pachete,
Ușa până la perete,
Dar pământul însă tace;
Gândurile violete
Se desprind... și cum se face,
Eu nu mă deschid și pace!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (14 mai 2004)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zic si eu...
Noi daci am fost și suntem încă
Și vom fi neam de neamul nost,
Pe veci aici precum o stâncă,
Căci neamul ăsta n-are cost;
Că nu mai suntem ca-nainte
Cu-același spirit de-avanpost,
Așa o fi și-o spun cuminte,
C-am adoptat un regim prost!...
Sunt conștient de lumea asta,
Care nu crede cum am fost,
Nici eu nu cred treaba cu coasta
Din ea făcându-ne un rost...
Totuși prefer să-mi apăr țeasta,
C-am devenit puțin anost,
Susțin răzbit, cu asta-basta,
Că țara mea mi-e adăpost!...
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (28 februarie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Abstract...
Lumea, dă zor să-și consume
Drama, ticsită de glume,
Fastul, se-nghite cu patimi,
Timpul, se-neacă de lacrimi...
Prostia, file împarte
Albe și fără de moarte,
Uimirea, geme în clocot
Dreasă cu zeamă de clopot...
Iubirea, stă în iluzii,
Destinul, face confuzii,
Ranchiuna, tace și-nțeapă,
Huma e cea ce te-adapă...
Răul și castitatea
Se-mbină iar libertatea
Închisă duce încântul
Morții odată cu vântul...
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (29 noiembrie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Insolență...
O cădere în plin, în gol, ce contează,
Doar nimeni nu-ntreabă, ci se conformează,
Pe-o latură-n vogă ce-aduce cu moartea,
E una sarmană, ce nu-și trage partea,
Dar ea, Nemurirea, nu mai există,
Nici stima, sublimul, nu sunt pe listă,
În tot universul, în toată ființa,
Clocește misterul... e doar neștiința...
Nu știe, nu poate, nu vrea să trezească,
La zala din fire, pasiunea regească,
De mult timp slujește odată cu glia
Dar astăzi se-ntrece, ea însăși Prostia...
"E fals, făcătură!", un bob de sclip[ire,
De minți obosite se spune-n neștire,
Rămâne, cum dracu, prin rânduri oftică,
Subiectul e mare când intriga-i mică...
Cum toată povestea un pleonasm pare,
Așa adevărul e o fabulare!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (18 iunie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E plin sătucul... plin de dor
E plin sătucul de cărări,
De ulițe și doar un drum
Pavat și ăla de plecări
Că de venit, e gol oricum...
La câte-o curte stând comod
Mai cârâie vreo doua cloști,
E plin sătucu-n pomi de rod
Dar să-i culeagă, stau de proști...
Mai sunt pătuluri de știuleți,
Ici colo gardu' ține-un țol,
Iar cioatele mai fac bureți,
Sătucu-i plin, păcat că-i gol...
Sunt guri de lut ce-și cată foc
Să-i fie-aprins de un vlăstar,
Și bătături cu dor de joc,
Un dor de plin, un dor amar...
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (17 decembrie 2018)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi, vechii daci...
Noi stăm de veghe-n umbră, prin lanul tiraniei,
Și așteptăm în pripă a neamului voință,
De-a alunga moroii de pe comoara gliei,
Să pună la bătaie a dacilor credință!
Grămezi de ochi în plânset cu inimi sfărâmate,
Se văd pe cerul țării, se-aud din piatră-n piatră,
Căci porcii de pe tronuri, ne-au dus soră și frate,
Ne-au despărțit părinții de sfânta noastră vatră!
Dar nu mă duce capul cât poate să îndure
Aceasta descendență cu sângele albastru,
S-a spălăcit în vreme și stă să i se fure,
Inconștienți de faptul că-i la un pas dezastru'...
Căci felu-ntâi ca hrană va fi amărăciunea,
Iar felul doi risipa și-un vis va fi desertul,
Vă va-mpăca fiorul cel greu cu plecăciunea
Iar fauna și flora va fi-ncurând deșertul!...
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (9 decembrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui oarecare...
Ce știu, nu vreau să țin secret,
Să-mi lași în pace demonia,
Căci tu ești cel mai prost schelet
Din România!
Greu să ții pasu-n română,
Să-mi înțelegi tu poezia,
Văd ca tu te ții de mână,
Doar cu prostia!
În capul tău anaerob
Ți-e mintea sexi-ntr-o manie,
Și la cultură te aprob,
Prezinți fobie!
Tu n-ai de lucru când vorbești,
Mai bine lasă-mă-n beție,
Și te mai rog să mă scutești
De curtoazie.
Ce mutră faci căzută-n vid
Uimit când afli de la mine,
Ești un pseudohominid,
Ești o rușine!
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (13 septembrie 2007)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A venit la mine Moșu'...
Stăteam la geam pe înserat
Speram să ningă-oleacă,
(Mai mint și eu, eram pe chat
Ca vremea să mai treacă),
Deodată sar și mă trezesc
Cu Moș Crăciun în casă,
Îmi bagă ho, ho, ho, firesc
Prin barba lui cea groasă,
Îi spun să stea lângă cuptor
Îi dau vin fiert și șuncă
Dar el îmi zice-un plugușor
Scăpat ca din speluncă:
-Aho, aho, măi cetățene
Stai și nu te umfla-n pene,
C-am venit s-aduc ulcica
Cu-ndelemn de la bunica,
Cu făina pentru pizza
Și cu zahăr Coronița
Tu dospește-ți aluatul
Iar guvernu-ți dă rahatu';....
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (22 decembrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Deci, exist...
De ești cuprins de exaltare, de la nivelul pubertății,
Tu vieții dă doar gânduri bune și du-te-n calea libertății,
Nu te închide printre zodii și nici printre credințe moarte,
În adevăr dezleagă-ți mintea și lasă turma, fi aparte!...
Eu cred că am trecut cu brio de epoca medievală
Când de la atâtea plecăciuni dădeai în febră-abdominală,
Acum s-au rezolvat mistere și s-au distrus atâtea mituri,
Doar știți zicala buclucașă, nimic nu e bătut în nituri!
Fi fericit în lumea asta și fă un bine liberal
Dar nu din frica unei cazne, ci doar dintr-un aspect moral,
Nu confundați spiritualul cu niște culte fără rost
Avide doar după putere, păcat i-atunci, când tu ești prost...
Nu vreau să intru în dezbateri sau de polemici să mă țin,
Atât doresc să strig în lume, gândește frate libertin!
Să fugi de zidul mărginirii, să ai mai multă cutezanță,
Iubind natura, universul, la rândul lor îți dă speranță!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (26 martie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Povești la gura... de canal!
Povești cu zâne și castele,
Cu zmei și feciori de lele,
Cu vrăjitoare și pitici
Le ascultam când eram mici;
Le auzim și-acum adulți,
De stai massmedia s-o asculți,
Dar e o mica diferență,
Eroii azi, au o carență,
Să vă mai zic eu și la ce?
Mintala dom'le, asta e!
Azi sunt povești cu sexapil,
Se vând prostii acum la kil...
La sfârșit de basm cuminte
Nu mai e ca înainte,
Treaba azi cu-ncălecatu'
E la propriu... pe băiatu'...
Nici nu încep cu-A fost odată...
Ci direct, o vrea pe toată!...
Legende, basme sau povești
Grijă din ce unghi le privești!...
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (23 aprilie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Vasile Zamolxeanu despre prostie, adresa este: