Planetele, Soarele și Luna, cari își schimbă mereu locul, se aseamănă cu un călător, cari în fiecare zi se află pe altă longitudine și latitudine. Deosebirea e însă că aceste astre călătoresc pe ecliptică așa de regulat încât astronomii cu ani de zile mai înainte le pot calcula ascensiunea și declinațiunea pentru fiecare zi. Pentru Lună se calculează pozițiunile din oră în oră, căci ea se mișcă pentru noi mai repede.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toți cei cari au învățat primele elemente ale geometriei știu că o circumferință are 360 grade, deci, o semi-circumferință are pe jumătate, 180 grade. Bolta cerească, așa cum o vedem noi, e ca o jumătate de sferă. Prin urmare, de la est prin Zenit, până la vest, avem 180 grade. De la est, vest, sud, nord sau de la orice punct al orizontului și până de-asupra capului, până la Zenit sunt 90 grade, un sfert din sfera cerească. Se știe că un grad are 60 minute de arc și un minut are 60 secunde de arc (sunt unii cari încurcă minutele și secundele de arc cu minutele și secundele de timp, deși aceasta e o mare greșeală).
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iată un alt peisaj lunar: un imens crater, un circ cu ramparturi, în mijlocul căruia se ridică un pilon. Pe Lună, deși e ziuă, deși Soarele luminează solul cu toată puterea lui, stelele strălucesc pe cer mai frumos decât strălucesc văzute de pe Pământ în timpul nopții. Cauza? Luna nu are atmosferă, care iluminată de soare să împiedice lucirea stelelor.
Victor Anestin în revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toți craterii lunari, cum și toate obiectele ce se văd pe Lună cu luneta au numirile lor speciale. Este o adevărată plăcere pentru posesorul unei lunete cât de mici să exploreze toate aceste splendide priveliști lunare.
Victor Anestin în revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Deneb e într-adevăr un soare imens, deși noi îl vedem numai ca o simplă stea de mărimea 2. Lumina ne vine în peste 300 de ani de la acest soare, care se îndreptează spre noi cu o viteză de 35 km pe secundă. Un mare astronom american spune că va veni odată timpul când Deneb va fi cea mai strălucitoare stea de pe cerul nostru și că aceasta va dura câteva mii sau zeci de mii de ani, atâta timp cât Soarele nostru și soarele Deneb vor trece unul pe lângă altul.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se știe că Soarele duce întregul său cortej de planete într'o anumită direcție a universului, cu aproape 20 km pe secundă: faceți o simplă socoteală și veți vedea ce drum imens străbate sistemul nostru solar în Univers într'o zi, într'o lună, într'un an, în 100 de ani.
Victor Anestin în revista "Orion"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă stelele variabile își schimbă strălucirea în câteva ore, zile sau luni de zile, trebuie să fie o cauză însemnată, deoarece știm bine că toate acele puncte luminoase sunt în realitate tot atâția sori, sori cari în mare parte sunt mult mai mari decât cel care ne dă nouă lumină, căldură, viață.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Capella fuge de noi cu vreo 22 de km pe fiecare secundă, dar aceasta nu o împiedică să strălucească tot așa cum strălucea și acum 4000 de ani pentru păstorii haldeeni.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce ne face însă să ni se pară că bolta cerească se învârtește, în timp ce ea e nemișcată? Vina e a Pământului nostru, glob care se învârtește în jurul lui în 24 de ore.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
α din Orion sau Betelgeuse este un soare roșu, strălucitor, a cărui strălucire însă variază. Uneori e strălucitor ca Aldebaran, dar alteori nu mai poate fi comparat decât cu Capella. Așa l-am văzut și eu în primăvara anului 1912, dar pentru scurt timp. Lumina ne vine în 126 de ani de la acest soare imens, care are o strălucire de 800 de ori mai mare decât a Soarelui nostru.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să ne închipuim că ne aflăm într-o seară din luna August. Pe la orele 9 sau 10 căutați Carul Mare (sau Ursa Mare, cum îi zic astronomii) și pe care cred că îl știți cu toții.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luna are un diametru mijlociu de o jumătate de grad, adică 30 minute. Trebuie însă să se știe că gradele sunt măsurate de obicei pe cercul ecuatorului, care e un cerc mare al sferei.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru distanțele dintre stele în minute nu aveți decât să consultați tabela ce indică distanțele dintre două stele apropiate, în minute. Cu ochii liberi poți să vezi pe cer distanța între două stele cel mult până la trei minute, adică 180 secunde. Ai nevoie de multe ori să întrebuințezi gradele cerești și de aceea e nevoie să înveți să apreciezi distanțele în grade. Cu timpul poți să capeți o mare siguranță în asemenea aprecieri.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Constelația Perseu mai are o minunăție: steaua vita, sau Algol, o stea în adevăr minunată. Un surdo-mut din Anglia, care iubea mult cerul, a descoperit că steaua aceasta își schimbă strălucirea. Timp de aproape trei zile ea e de mărimea 1, apoi strălucirea începe să-i descrească, până ce în trei-patru ore ajunge de mărimea 4; în urmă, în trei patru ore se întoarce la mărimea ei obișnuită. Schimbarea ei ține vreo nouă ore, cu totul.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orășenilor, ce e drept, le e din ce în ce mai greu să admire bogățiile cerești, căci lumina orașelor în timpul nopții e din ce în ce mai puternică, edificiile tot mai înalte și poate și grija zilei de mâine mai mare.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uneori Luna trece prin mijlocul Pleiadelor. Ați crede că Luna poate să acopere cu discul ei toate Pleiadele, dar nu, mai rămân încă din Pleiade pe marginile Lunei. Aldebaran e și el uneori ascuns de discul Lunei; astronomii zic "ocultat", nu ascuns, iar fenomenului acestuia îi zic "ocultațiune". Bine-nțeles că Luna în mersul ei pe cer, prin constelațiile zodiacale, ocultează multe stele, dar cele mai multe sunt prea mici. Ocultațiunile stelelor de Lună sunt prezise cu câțiva ani mai înainte și poate vă va fi dat să observați un asemenea fenomen interesant.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Calul Mic e alcătuit din stele și mai mici, dar forma constelației este totuși regulată. Steaua δ e interesantă prin faptul că e o stea dublă, mișcarea stelei celei mici în jurul celei mari făcându-se într'un timp scurt: 12 ani. Sunt însă stele duble a căror revoluție e și mai scurtă, astfel steaua χ din Pegas are o revolție ceva mai mică de 12 ani, iar steaua 9091 din catalogul lui Lalande, în constelația Taurului, are o revoluție de numai 5 ani. Bine-nțeles, vorbim despre stele duble cari se văd cu lunetele. Știm că sunt stele duble numite spectroscopice, în cari steaua cea mică se învârtește în jurul celei mari numai în câteva ore.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un amator astronom, cari voește să întreprindă un studiu sistematic asupra stelelor variabile, de comparațiunea mărimilor stelare se va servi. Dacă la început aceasta pare greu de realizat, aproape cu neputință, cu timpul, cu puțină practică, nimic nu e mai ușor, mai instructiv și în același timp mai plăcut ca obsevarea stelelor variabile.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soarele nostru, văzut de pe alți sori, e și el o stea variabilă, care din 11 în 11 ani își micșorează strălucirea, adică atunci când are mai multe pete. S'ar putea în acest caz, ca Mira Ceti din constelația Balena să aibă mult mai multe pete și astfel, la maximul petelor, să aibă cea mai mică strălucire. După cum petele Soarelui nostru se răresc din ce în ce, până când ajunge o vreme, când luni de zile nu mai vezi o singură pată solară, cum s'a întâmplat în 1913, tot așa petele soarelui Mira Ceti dispar una după alta, până când discul său poate să dea o mai mare strălucire. Stelele albe sunt cele tinere, cele gălbui cele mature, cele roșii aproape de stingere. Mira Ceti, când începe să descrească, se roșește din ce în ce. Aceasta ne-ar face să credem că ar fi adevărată ipoteza cu petele.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Știm că Polara e numită astfel fiindcă indică nordul, dar nu totdeauna ea indică nordul. Axa Pământului descrie o circumferință în peste 25000 de ani și e astfel îndreptată tot spre alte direcțiuni ale cerului. Era un timp și mai veni apoi altul, când Polara era α din Dragonul, altădată era α din Lira, sau Vega, una dintre cele mai strălucitoare stele.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Victor Anestin despre timp, adresa este: