Sigmund Freud despre devenire

Există şi mijloace pentru a face ca cineva să fie comic; aceste mijloace, care merită o atenţie deosebită, ne dezvăluie în parte şi noi izvoare ale plăcerii comice. Aici trebuie inclusă şi imitaţia, care oferă spectatorului o plăcere deosebită, chiar dacă obiectul ei devine comic independent de orice exagerare caricaturală.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să admitem că în aparatul nostru psihic există două funcţii creatoare de gândire. A doua dintre aceste funcţii posedă privilegiul că toate produsele sale devin imediat parte a conştiinţei, în timp ce activitatea celei dintâi rămâne inconştientă sau nu ajunge în conştiinţă decât prin intermediul celei de-a doua.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noţiunea de refulare fiind stabilită, la fel ca şi relaţiile care există între deformarea visului şi materialul psihic refulat, devine posibil să rezumăm, într-o manieră generală, principalele concluzii pe care le desprindem din cercetările noastre.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin simplul fapt că face parte dintr-o mulţime, omul coboară mai multe trepte pe scara civilizaţiei. Izolat, poate că ar fi fost un individ cultivat; în mijlocul mulţimii devine un instinctiv, prin umare un barbar. El are spontaneitate, violenţă, ferocitate şi în acelaşi timp, entuziasmul şi eroismele fiinţelor primitive.

Sigmund Freud în Psihologia colectivă şi analiza eului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceea ce a reuşit să ajungă la conştiinţă, sub formă de gând obsesiv foarte puternic, trebuie să fie asigurat contra eforturilor gândirii conştiente care tinde să-l dizolve. Această apărare se realizează prin deformarea pe care o suferă gândul obsesiv înainte de a deveni conştient.

Sigmund Freud în Omul cu şobolani
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există tendinţa de a afirma că angoasa nu este niciodată raţională. În cazul în care spaima devine prea intensă, constituie un obstacol care paralizează acţiunea şi chiar fuga. De cele mai multe ori, reacţia la pericol este un amestec în care se include sentimentul de teamă şi acţiunea de apărare. Animalul speriat încearcă frica şi fuge, dar singură, doar fuga corespunde scopului şi nu frica.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

J. Breuer este acela care, datorită studierii şi reconstituirii cu succes a unui caz de isterie devenit după aceea celebru, a descoperit cel dintâi sensul simptomelor nevrotice. Este adevărat că P. Janet a făcut aceeaşi descoperire, independent de Breuer; savantului francez îi aparţine chiar şi prioritatea publicării, deoarece Breuer nu şi-a publicat observaţia sa decât zece ani mai târziu, în perioada colaborării sale cu mine.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Angoasa este, în calitate de stare afectivă, reproducerea unui eveniment trecut şi periculos; ea rămâne în în sarcina instinctului de conservare şi are rolul de a semnala noile pericole. Ea provine de asemenea, dintr-un libido devenit într-o oarecare măsură inutilizabil şi se produce în procesul de refulare. Înlocuită prin simptom, ea rămâne totuşi legată de acesta.

Sigmund Freud în Angoasa şi viaţa instinctuală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Efortul obişnuit presupus de o inhibiţie devine, la auzul unei naivităţi, dintr-o dată inutil, descărcându-se prin râs; aici, abaterea atenţiei nu este necesară, probabil că suprimarea inhibiţiei se produce direct şi nu prin intermediul unei operaţii induse. În acest caz, ne comportăm la fel cu cea de-a treia persoană implicată în relaţia cuvântului de spirit, care beneficiază de o ridicare a inhibiţiei fără efort personal.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De raportul dintre copil şi adulţi ţine şi comicul minimalizării, căruia îi corespunde situarea adultului la nivelul copilului. Nu există pentru copil o plăcere mai mare decât aceea de a vedea că un adult renunţă la superioritatea sa copleşitoare şi se joacă de la egal la egal cu el. Această uşurare, care-i produce copilului plăcere pură, devine la adult, ca minimalizare, un mijloc al ridiculizării şi o sursă a plăcerii comice.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este clar, pentru cine cunoaşte în profunzime această simbolică, că sensul visului, toate detaliile şi unele dintre fragmentele sale devin mai uşor de înţeles fără a fi necesar ca cel care a dormit să fie supus unui interogatoriu privind gândurile sale din vis. Ne apropiem aici de idealul popular pe de-o parte, iar pe de altă parte de metoda dragă popoarelor primitive la care imaginile visului se interpretau în mod exclusiv prin simboluri.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aproape întotdeauna, alături de o asociaţie de idei se află o alta care o contrazice. Iar acest material prezintă în fond aceleaşi caractere ca şi gândirea noastră în stare de veghe. Pentru ca toate acestea să devină un vis, trebuie mai întâi ca materialul visului să fie supus unei presiuni care va avea drept prim rezultat condensarea acestui material şi apoi fragmentarea elementelor sale interne. Aceste elemente, fragmentate astfel la infinit, se vor reconstitui pe planuri noi.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă s-a apreciat drept interesant, din punct de vedere practic, studiul naşterii şi dezvoltării imaginilor psihopatice, aceasta s-a datorat faptului că a fost demonstrat experimental că este suficientă descoperirea căilor inconştiente prin care ideile morbide ale unui individ întâlnesc restul conţinutului lui psihic pentru ca simptomul nevrotic să fie rezolvat şi ca ideea morbidă să devină complet reprimabilă. Psihoterapiei i se datorează, deci, procedeul de care mă folosesc pentru a rezolva problema visului.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este dificil de redat, într-o manieră transparentă, pentru cititor, prin expunerea unei psihanalize care trece prin diferitele straturi suprapuse pe care le parcurge tratamentul, structura atât de complicată a unui caz grav, recunoscută sau bănuită prin analiză. Această sarcină devine dificilă datorită rezistenţei bolnavilor, cât şi a modurilor în care se manifestă bolile. În plus, trebuie recunoscut faptul că o nevroză obsesională nu este uşor de înţeles, fiind mai dificilă decât un caz de isterie, de exemplu.

Sigmund Freud în Omul cu şobolani
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Logica visului pare ireproşabilă când trece fără a fi alterată în conţinutul visului, dar devine absurdă când, prin lucrarea visului, este transferată asupra altor materiale. Prezenţa unui calcul aritmetic în conţinutul visului vrea să spună, pur şi simplu, că un calcul asemănător se găsea printre ideile latente. Si acolo el era exact. Dar când îl regăsim apoi în visul manifest, în urma condensării factorilor săi şi a transferului operaţiunilor sale asupra altor materiale, el dă rezultatele cele mai extravagante.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conţinutul manifest al visului nefiind format decât din situaţii concrete este necesar ca ideile latente, pentru a fi introduse aici, să sufere o deghizare care să le facă utilizabile pentru reprezentare. Dacă ne gîndim la frazele unui articol de ziar sau la cele dintr-o pledoarie în faţa curţii cu juri şi dacă ne imaginăm posibilitatea de a le înlocui printr-o serie de imagini vizuale, ne vom face o idee despre transformările la care lucrarea visului trebuie să supună ideile latente ca ele să devină susceptibile pentru o reprezentare concretă.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când mimează stângăcia sau prostia comicul este produs ca şi când ar fi vorba de un comic real, căci sunt îndeplinite condiţiile prielnice comparării care conduce la constatarea diferenţei de consum: prin aceasta nu devenim însă ridicoli sau demni de dispreţ, ci uneori putem trezi chiar admiraţie. Sentimentul de superioritate nu ia naştere la ceilalţi, căci aceştia ştiu că este vorba de o simplă simulare, ceea ce constituie o dovadă în favoarea independenţei principale a comicului faţă de sentimentul de superioritate.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atât comicul produs de un consum disproporţionat de mare pentru actele fizice, cât şi comicul rezultat dintr-un consum prea mic pentru procesele psihice se subordonează aceluiaşi principiu; incontestabil, în ambele cazuri, râsul nostru exprimă plăcuta superioritate pe care ne-o atribuim faţă de altcineva. Dacă raportul se inversează şi constatăm la altă persoană un consum somatic mai mic şi un consum psihic mai mare decât al nostru, atunci nu mai râdem, ci ne mirăm şi devenim admirativi.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Respingerea obiecţiilor şi explicarea contradicţiilor descoperite în definiţiile comicului vor deveni posibile doar dacă admitem că plăcerea comică provine din diferenţa constatată prin comparaţie, dintre două consumuri psihice. Plăcerea comică şi râsul, exteriorizarea ei, pot apărea doar când această diferenţă nu este utilizabilă în alt scop, devenind deci aptă pentru a fi descărcată. Dacă, de îndată ce constatăm diferenţa, îi dăm o altă utilizare, atunci nu obţinem acel efect durabil de plăcere, ci cel mult un sentiment fugitiv de plăcere, lipsit de caracter comic.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvântul de spirit, considerat ca o subspecie a comicului, mi s-a părut suficient de interesant prin sine însuşi, pentru a deveni obiectul nemijlocit al atenţiei mele, aşa că am lăsat deoparte, pe cât a fost posibil, relaţiile sale cu categoria mai cuprinzătoare a comicului; totuşi, pe parcurs, am scos în evidenţă anumite aspecte utile pentru studiul comicului.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!