Citate despre durerea sufletească, pagina 3
Unuia cu mintea odihnită
Vă scriu, profund îndurerat,
Povestea lui, în patru rânduri:
Sărmanul s-a accidentat,
Atunci când a căzut... pe gânduri.
epigramă de Ion Ruse din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă ai tăi copii trăiesc rău, acest lucru trebuie să te îndurereze mai mult decât moartea lor!
autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Felinarul
Neadormit veghează felinarul,
În taina nopții osândit să vadă,
Tovarăș are colțul vechi de stradă,
Singurătății sfetnic trotuarul.
El vede-a vieții nesfârșită pradă,
Asfaltu-i spune patima ș-amarul,
În fața lui își plimbă-ntreg calvarul
Întunecata veacului baladă...
În tremur lin lumina i se frânge,
Clipind încet cu licărire rară,
Îți pare-un ochi îndurerat ce plânge.
Și parc-aud oftarea lui sihastră:
"De ce m-aprindeți fiecare sară,
Să luminez nenorocirea voastră?..."
poezie celebră de Octavian Goga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Balian de Ibelin: Cât valorează Ierusalimul?
Saladin: Nimic. (Se îndepărtează și apoi își întoarce privirea îndurerată.) Totul!
replici din filmul artistic Regatul Cerului, scenariu de William Monahan
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răspunsul e dat de timp
Aștept să primesc un răspuns
Timpul s-a scurs
Eu am plecat,
Tu ai rămas îndurerat
Dar asta ai ales... libertatea deplină.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vagabond prin durerile altora
niciodată nu am fost atât de fericit încât
să-mi povestesc durerea
primei dureri din ziua de azi
îndurerată și ea
din cauza
a ceea ce nu putea fi pentru mine-
un biet vagabond hoinărind
prin durerile altora
și ce dacă durerea îmi anesteziază lacrima
orice lacrimă are povestea ei
și-n fiecare poveste
sunt eu -
vagabondul ce stă la margine de drum
cerșind
mângâiere zilei
poezie de Teodor Dume (2017)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 120
Că te-ai purtat cândva meschin, m-ajută,
Și pentru acea tristețe ce-am simțit
Îmi recunosc greșeala neplăcută,
Că nu sunt din oțel, nici din granit.
Căci dacă te-a durut a mea purtare
Ca și pe mine-a ta, ai îndurat;
Iar eu, tiranul, nu am fost în stare
Să cântăresc cât m-ai îndurerat.
Și-a noastră noapte neagră îmi amintește
Ce trist a fost atunci sufletul meu
Și de-alifia ce tămăduiește;
M-ai uns cu ea, te-am uns apoi și eu.
Cu rătăcirea ta tu mi-ai plătit
Eu îți plătesc cu-a mea și suntem chit.
poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
- a iubi (vezi și a fi îndrăgostit)
- A iubi înseamnă a înceta să trăiești pentru tine, a face ca toate sentimentele omenești, teama, speranța, durerea, bucuria, plăcerea să nu depindă decât de o singură ființă; înseamnă a te cufunda în infinit, a nu găsi nicio limită simțirii, a-ți închina viața unei ființe în așa fel încât să nu trăiești și să nu găndești decât pentru a o face fericită; a turna măreție în înjosire, a găsi alinare în lacrimi îndurerate, plăcere în suferință și suferință în plăcere; adică a întruni în sine toate contradicțiile.
definiție celebră de Balzac
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Nedeslușite clipe
Ca-ntr-o legendă uitată
ating cu degetele
o liră...
un cântec vrăjit se aude
petale albe cad
acoperind pământul
în straturi moi
mă-nconjoară nedeslușite clipe
din unghiuri îndepărtate
simt că înfloresc
în apropierea ta
mă scald în aroma
palmelor
ating formele iubirii
noi dimensiuni de cuvinte
pașii tăi îndurerați
de patimi
mărturisesc trecerea
prin ape învolburate
suntem plămădiți
[...] Citește tot
poezie de Maria Ciobotariu (26 noiembrie 2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet îndurerat
Când sufletul ne doare
Căutăm alinare
La omul pe care
Cel mai mult îl iubim
Iar el, cu răbdare,
Ne dă alinare.
Încă ne mai doare,
Dar mult mai puțin.
Dar cum trăim oare
Când omul dispare?
El, omul pe care
Cel mai mult îl iubim..
Mereu e o cale
Pentru alinare
Și, cu disperare,
Trăim și Iubim!!!
poezie de Angela Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fericirea este o atitudine. Ne facem pe noi înșine fie îndurerați, fie fericiți și puternici. În ambele cazuri avem la fel de mult de muncit.
citat din Francesca Reigler
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeii cu inima curată
Darul e înțelepciune
Alinare și speranță.
Oriunde poți fi de față
Totul e trecut cu bine.
Iubești știința și natura,
Libertatea și măsura.
Inimii îndurerate
Ai să-i dai plante minunate!
Crezul cel trecut în faptă
Răgaz ai să-l împlinești.
Ai o inimă curată,
Curaj știi să dăruiești
Iar și iar din darul sfânt
Univers trăind în plantă
Necontenit treci în faptă.
acrostih de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mulțimea aproape că se risipise, cei din urmă ocolind de departe silueta monumentală a lui Grawp, care îl alina pe Hagrid, ale cărui strigăte îndurerate răsunau în continuare pe deasupra apei.
J.K. Rowling în Harry Potter și Prințul Semipur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Celor ce au îndurerat dulcea Românie
Popa a greșit când v-a botezat
Și v-a îmbrăcat în haină nouă.
De trei ori la rând el v-a scufundat.
Bun era să vă fi scos... de două.
epigramă de Valeria Moroșan (martie 2011)
Adăugat de Valeria Moroșan
Comentează! | Votează! | Copiază!
La bătrînețe, cînd viața ta înseamnă trecutul, uneori nu știi cum să fugi de unele amintiri; dacă le-ai putea șterge, dacă ți-ai putea ucide trecutul... Trupul îți rămîne de piatră, iar sufletul se face un ghem de îngrijorare. Dar durerile sufletului au altă intensitate decît la tinerețe și chiar decît la maturitate; la tinerețe spui de multe ori "Aș da ani din viață să..." ; la bătrînețe, cînd viața ta nu mai înseamnă nimic pentru nimeni și chiar pentru tine, nu ești dispus să mai dai nicio clipă pentru nicio cauză. Devii avar cu puținul capital care ți-a rămas. Singurătatea și bătrînețea două pustietăți.
citat din romanul Preludiu de Ileana Vulpescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărmane creaturi! Dacă e o greșeală a le iubi, e bine cel puțin a le compătimi. Compătimiți pe orbul care nu a văzut niciodată lumina zilei, pe surdul care nu a auzit niciodată acordurile naturii, pe mutul care nu a putut niciodată să-și exprime prin viu grai gândurile, și, sub un fals pretext al pudorii, nu compătimiți această orbire a lumii, această surzenie a sufletului, acest mutism al conștiintei care duc la nebunie pe nefericita îndurerată și care, fără voia ei, o fac incapabilă să vadă binele, să audă vocea Domnului și să rostească limba curată a dragostei și credinței.
Alexandre Dumas fiul în Dama cu camelii
Adăugat de pollynush
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mamei drage, Angelica mea
Plutesc cristale ca-ntrun glob argintiu,
Se văd asemenea lacrimilor îndurerate,
Ale mamei mele singure,
Strigătul ei răsună peste munți,
Nimeni nu-l aude,
Plânge.
Lacrimile ei se preling pe o stâncă la vale,
Amintiri din trecutul îndurerat, rulează.
Privirea i se transformă,
Nu mai sunt aceia cărora le dădu viață,
Ai plecat în lume și ai uitat să-i sărute mâna.
Să-i mulțumească pentru grija ce le-o poartă.
Grijile zilei de mâine au împovorat-o
A rămas uitându-se în vale.
Oare îî va trece cineva pragul casei?
La orizont nu-i nimeni, doar păsările cerului,
[...] Citește tot
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe mușchiul gros, cald ca o blană a pământului, căprioara stă jos lângă iedul ei. Acesta și-a întins capul cu botul mic, catifelat și umed, pe spatele mamei lui și, cu ochii închiși, se lasă dezmierdat. Căprioara îl linge, și limba ei subțire culcă ușor blana moale, mătăsoasă a iedului. Mama îl privește și-n sufletul ei de fugarnică încolțește un simțământ stăruitor de milă pentru ființa fragedă căreia i-a dat viață, pe care a hrănit-o cu laptele ei, dar de care trebuie să se despartă chiar azi, căci vremea înțărcatului venise demult încă. Și cum se uita așa, cu ochi îndurerați, din pieptul căprioarei scăpă ca un muget înăbușit de durere; iedul deschise ochii.
Emil Gârleanu în Din lumea celor care nu cuvântă, Căprioara
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Istoricii sunt lăsați să caute întotdeauna după umbre, îndurerați și constienți de incapacitatea lor de a reconstrui o lume moartă, în completitudinea ei, oricât s-ar documenta.
citat din Simon Schama
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui pictor
Pictezi acum pe Magdalena
Cea mult îndurerată
Și nu te uiți ce-adânc se roagă
S-o lași neterminată.
epigramă de Toma Florescu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre durerea sufletească, adresa este: