Rodica Nicoleta Ion despre sfinţi

El, ea, ei...

El e crast stăpânitorul...
Când nu e, îi ducem dorul,
Suntem sacul lui de box
Şi mult timp vom ţine post.

Ea-i femeia milenară,
Ca o apă minerală...
Se ridică-n valuri fine,
Numai dacă îi convine.

Ca atare, se dospeşte,
Ca o pâine coaptă-n ţăst,
Dacă cel care-o iubeşte,
N-are "carnea de pe os".

Nu-n politici i-e dezgustul,
Ci în propriul buzunar,
Căci îşi vede portofelul,
Gol şi parcă în zadar.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflet

Suflet printre îngeri...
Dorm atâtea plângeri,
Plâns uşor.

Goana printre stele,
Plângeri efemere,
Dor de dor.

Clopot de lumină,
Trup trudind în tină
Şi-n pridvor,

Lacrimă de jale,
Cânt întru cântare,
Călător.

Primul drum spre casă,
Voaluri de mătasă
Şi tăceri,

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem de vară

Se-aud pocnind, porumbii dezbrăcaţi...
De mătăsoase umbre se-nconjor.
La foc, cu jarul vieţii cununaţi,
Lucesc precum o lacrimă de dor.

Coboară iar cărările cereşti
Un sfânt, cu biciul şficuind pe cer
Brodând argint pe file de poveşti
Atât de încărcate de mister.

În vii, sub frunze, lacrimi rubinii
Şi mici cristale, parcă încolţesc.
Cad peste umbre nuci chihlimbării
Şi roadele, ca un poem mustesc.

Poem de vară, leagăn de frunziş
Sub cer albastru, limpede şi cast...
O dragoste făcută pe furiş
Şi un sărut... Atât mi-a mai rămas!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glossă anotimpului de argint

Strălucire, fast şi vrajă,
Îmbrăcată-n albe straie,
Sub o mantie de gheaţă,
Doarme luna cea bălaie.
În argint se-mbracă pomii,
Fluturi albi pe cer se-aleargă
Şi în jar se-afundă zorii.
Şi ce dacă?! Şi ce dacă?!

Strălucire, fast şi vrajă,
Ţurţurii mustind de doruri,
Munţi – ai ţării fii de strajă,
Fruntea ţării - cer cu nouri,
Fluturi albi în zbor spre stele.
Nada viselor, în pace,
Ţese în fuior tăcere,
Numai timpul toarce, toarce...

Îmbrăcată-n albe straie,
Cu cercei de catifea,

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frământare divină

Anteu frământat de mâna divină,
Un suflet de gheaţă tapetat cu rugină,
O lacrim sfântă pentru care
Durerea înseamnă iubire,
Cântec de leagăn,
Parfumul de roză, vis, mântuire...
Sărutul luminii a desenat umbre de curcubeu,
Apele s-au revărsat în ramuri de zâmbete,
Dansând în cârlionţi îndrăzneţi
Pe harta destinului.
M-au strivit munţii cunoaşterii
Şi am văzut abisul sub picioarele mele,
Apoi am înălţat privirea spre stele...
Ca un braţ de tăcere, tăciunii secretelor s-au aşezat
Pe umerii mei.
Sunt un Anteu călător
Printre vise de miere...
Un zbor de cocor.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi de-aş muri...

Şi de-aş muri în noaptea asta
Şi-n orice noapte de-aş muri,
Chiar şi de dincolo de lume
Îmi va fi gândul la copii.

De-aş adormi ca o lucire
Pe-aripi de îngeri, printre sfinţi,
Mie-n a morţii adormire
Îmi va fi dor de-ai mei părinţi.

Chiar dacă vamele-s închise
În zborul către libertate,
Nu-mi veţi ciunti a mele vise
Cât fi-va dragostea de frate.

Cu aripa însângerată
A unui vis care s-a frânt,
Voi plânge încă din iubire
Când reveni-voi pe pământ.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Loviţi de soartă

Îmi bate lacrima în poartă
Şi-atât de crunt mă simt lovit
De soarta asta blestemată,
Încât aş vrea să fi murit

Când nu ştiam ce-i suferinţa,
Cât nu-l uram pe Dumnezeu...
Sătul, scârbit de încercare,
Acum, să mor îmi este greu.

M-au încercat dorinţe, temeri,
Din vinul vieţii am gustat
Şi am privit plângând la ceruri
Şi-n rugă am îngenunchiat,

Dar n-am găsit seninătatea
Promisiunilor cereşti,
Nici bucuria împăcării
Cu cele sfinte... Unde eşti?!

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valurile vieţii

(Lelianei Rogojinaru)

Valurile vieţii trec în depărtări
Şi cu ochii-n lacrimi, mama-i uneori.
Pe obraji de sticlă, curg mărgăritare
Şi Măicuţei Sfinte, îi cere iertare.

Tânără fecioară, îşi dorea băiat,
Căci femeii-n lume-a suferi i-e dat,
Dar a fost să fie, fiică să se nască,
S-o păstreze-n suflet şi să o iubească.

Chipul ei de zână ţeasă la ferestre
Odă mulţumirii, ie de poveste –
Părul de castană, ochi de diamant,
Voce de izvoare, în păduri de jad.

Mulţumesc măicuţă, te sărut cu drag!
Lacrimi curg şiroaie pe-al iubirii prag...
Oh, Maică Maie, ţie-ţi mulţumesc,

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moment de iarnă

La geamul casei, degete de sticlă
Pe muguri de zăpadă se ridică...
Se strânge alb păienjeniş de stele,
Se-nalţă-n casă cercuri de inele.

La gura sobei ard mocnit tăciunii...
E vremea când ne spun poveşti străbunii
Şi din icoană, Sfânta Maică, pică
O lacrimă-n această lume mică.

Parc-am uitat de ger, de asprul vânt...
Povestea îmi doresc s-o mai ascult,
Să fiu un prunc, să mă ascund în vise...
Dar rândurile cărţii mele-s scrise.

Ţurţuri mi-au înrămat fotografia...
A-ngălbenit şi chipul şi hârtia...
Rugină-n suflet şi la porţi... Tăcere!
Căci trec tăcut prin lumea copilariei mele.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simfonie de toamnă

Lacrima cerului coboară peste viaţă...
Un albatrros peste valuri verzi, înspumate,
Purtând în adânc durerea, spaima şi noaptea,
Amărăciunea şi tristeţea din noi,
Afundând-o în şoapte,
Sinistre, dureros de murdare,
Pătate cu resturi de leşuri de scoici,
Cu umbre filiforme de roci...
Cerul mai jos s-a plecat,
Ca o rugăciune, ca o mătanie...
Sfântă lumină! Covor de frunze
Pudrat cu aur şi miere,
Cu rouă arămie,
Picurând în mormânt
Taina sângerilor lăsată peste pleoape
Ca o pelerină de lacrimi.
O noapte continuă tânjind
După taina ascunsă
În lacrima cerului coborâtă tăcut
Peste viaţă.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare către Dumnezeu

Ne dai lacrimă şi semne
Şi dureri şi suferinţi,
Foamete şi sărăcie,
Doamne, spre a fi cuminţi.

Ne dai secetă, furtună,
Sângeroase atentate
Şi război întru credinţă,
Oşti păgâne şi spurcate...

Întunericul ne soarbe...
Lanţuri de fărădelegi
Ne pavează drum spre moarte.
Nu-i dreptate! Şi nici legi!

Nu-i misivă să oprească
Nepermisa ta durere...
Plâng în taină sfinţii noştri
În icoane. Şi sunt semne

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce suntem

Am promis că voi vorbi
Cu Dumnezeu.
Multe întrebări musteau
În pieptul meu.

Şi-n cuvânt şi în lumină
M-am născut,
Străin eram, eram stingher,
În Cerul Sfânt.

M-am risipit ca un ecou
În flori de mirt,
M-am înălţat mereu mai sus,
Mai fericit.

Dar n-am aflat în drumul meu,
Oh, n-am aflat,
Adevăratul Dumnezeu
Ce-am căutat.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost cuvântul – glossă

Şi mai întâi a fost cuvântul...
Atât de aspru judecat!
Ploua pe cer cu jar de stele...
Şi litera s-a întrupat
În versuri, cânturi şi poeme,
Miraje-n suflet de natură
Şi mai întâi a fost cuvântul
A universului măsură.

Şi mai întâi a fost cuvântul...
Ardea sub sabia-i pământul.
Eu - scut şi liturghie sfântă,
Un vis şi-o aripă plăpândă,
O frunză-n ram, un roi de stele,
Un amalgam de flori... Şi... semne
Atâtea câte pot să-ncapă.
Un plâns de unduiri de arcă.

Atât de aspru judecat...
De linişte şi farmec beat,

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, plâng...

Doamne, plâng şi sufăr, Doamne!
Nu e drept a judeca...
Doar ne ai ca nişte pietre
Putrezind sub crucea ta.

Sângele-Ţi în râuri calde
Se prelinge peste noi...
Ne priveşte suferinţa!
Oh, ne scoate din noroi!

Izbăveşte de osândă
Trupul - humă de păcat
Fiindcă numai Tu ai dreptul
Doamne, de-a ne fi iertat.

Îngenunchi, mi-e rană plânsul...
Gândul, un vulcan... Amar
Îmi duc clipele... În sânul
Tău, de-acum Tu ia-mă iar!

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarna asta

Iarna asta a adus,
Ură, tristeţe şi vânt pe pământ.
Lacrimă, teamă, Covid...
Lumânări se aprind.
Nu mai există iubire în suflete şi în gând.
La mormânt, singurătatea veghează
Tăcerea albastră.
Viaţa este o stare de fapt.
În zadar am luptat
Îngeri şi sfinţi! Diavoli cuminţi,
Au sfărâmat şi au sfârtecat,
Cu gheare învelite în catifea,
Liniştea.
Suntem clone... şi-atât.
Avem un singur mormânt –
Sufletul în care ne-am îngropat
Ce ne-a dat Dumnezeu.
Un suflet de fariseu?!
Umbra lui Lucifer transformat
În chemarea la crime şi la păcat?!

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Durerea mamelor

Simt în piept
Durerea sutelor de mame
Ce dor de dorul pruncilor duşi – frasini apuşi.
Îi poartă-n suflet ascunşi...
Aud în pieptul celor morţi în zadar
O plângere juvenilă,
Ca un ropot de cai
Oprit la hotarul dintre cele două lumi...
Dureri şi furtuni,
Cruci duelându-se cu plus infinitul,
O privire de ploi,
Răni şi noroi...
Neliniştea vieţilor ce se plâng
Şi statistici pe care
Nimeni nu le-ar putea răvăşi.
Cifre amare... morţi pentr-o zi...
Vărsare de sânge pe cer, pe pământ...
Ajunge! Ajunge!
Ajută-ne, Dumnezeue Sfânt!
Lumea întreagă te caută, plânge!

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O veste tristă!

O veste tristă! Tată, ai plecat...
Aud în mine clopotul bătând,
Şi satu-ntreg... şi noi ne-am întristat
Tu ne-ai lăsat pustii şi lăcrimând.

Azi, tatăl meu, zis Apetroaie Anton,
Pierdut de noi în anul '90
Îşi duce-aici al nemuririi somn,
Încătuşat de vremurile reci.

Ghirlanda plânge... Lacrimi de cristal
Se scurg din suflet, tată, iar şi iar.
Octombrie... o toamnă ne-ai lăsat
În suflet... zi de 9, gând amar.

Iisus în suferinţă-i răstignit...
Mă plec şi îngenunchi. Ne-ai părăsit,
Cuvintele de-acum sunt în zadar
Fotografia ta imi e amnar.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea

Iubirea-i păzitorul înger,
Lumină-n suflet, pace,
Rouă pe florile de sânger,
Lumină, taină, pace...
E un poem de suferinţă,
De zbatere şi taină,
Poem ascuns în necuvinte
De dor, iubită doamnă!
Privim sub a tăcerii arce
Cum înfloresc castanii...
Iubirea – sfântul legământ
Ne pomadează anii...
Un umăr peste care
Poţi plânge liniştit
Cu lacrimă de sânger
De doruri biciuit...
Iubirea ţi-e aripa
Ce poartă spre înalturi
Iubitul osândit...
Pe-a lumii catifele,

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stăpân al veşnicului mâine

Stăpân al veşnicului mâine
Şi-al creatorului prezent,
Prohod de vise şi de lacrimi
În sine, veşnic penitent,

Primesc, m-aplec cu-nchinăciune,
Ca-n faţa Sfântului Altar,
Să mă-nfrăţesc cu devenirea,
Sorbind din mustul ei amar.

Să-mi fie braţele, pe ceruri,
Un candelabru... Lanuri coapte
Să-mi încolţească în privire
Şi firea care mă desparte

De simplul şi divinul cântec
Al existenţelor cereşti,
Să se topească-n pacea lumii
De dezmierdări dumnezeieşti.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stăpân

Stăpân al veşnicului mâine
Şi al trăindului prezent,
Prohod de vise şi de lacrimi,
Etern în sine penitent,

Primesc, m-aplec cu-nchinăciune,
În faţa sfântului altar,
Să mă-nfrăţesc cu devenirea,
Sorbind din mustul ei amar.

Să-mi fie braţele, pe ceruri,
Un candelabru. Lanuri coapte
Să-mi încolţească în privire.
Şi noaptea care mă desparte

De simplul şi divinul cântec,
De lumi uitate,-mpărăteşti,
Să se topească-n pacea lumii,
Sub dezmierdări dumnezeieşti.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!