Textele de mai jos conțin referiri la creștere, dar cu o relevanță mică.
Sunt semnul tău de întrebare
În mine-mbobocește timpul
Venit din ochii tăi de stele,
Mă tot cuprinde, crește dorul
Și ne ascundem printre ele.
Mă năpădesc din amintire
Frumoase clipele trăite
Și sufletul mereu mă arde,
Rămân pe căi nedeslușite.
Urmează raza lungă-a rugii,
Devastatoare în chemare,
Deși rămâi iubirea mea,
Sunt semnul tău de întrebare!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Floarea cu rod de noroc
Când poftele biciuiesc
Mierea fericirii totale
Creuzetul iubirii perfecte
Aduce semnele banale.
Sărutul strălucește în timp,
Sufletele-n spațiu-s muribunde,
Pe retina imaginii șansa
Izbăvește urmele crude.
Nici mai devreme sau mai târziu
Iubirea poartă vertebre de foc,
Pe creanga voluptății umane
Crește floare cu rod de noroc!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plouă mărunt...
Plouă mărunt cu Dumnezei de seară,
Crucea mântuirii a apus în ceară...
Cu emoții crește alt bob de lumină
Pus în sentimente pe felii de smirnă...
Spiritul dansează, flacăra rotind,
În ploaia măruntă, fulgere croind...
Ochii tăi absorb stelele în noapte
Și la mângâieri pui mănuși de șoapte...
Netede vibrații inima-mi ating,
Tot iubind artistic în poezii mă sting...
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Promisiuni
Nefericirea întunericului crește,
Aritmetica nebuniilor e înghețată,
Între ele biblioraftul inimii
În oceanul risipei înoată.
N-are casă, frigidere, nimic,
Nu cucerește drapele în luptă,
Așteaptă ofilirea prelungită
A năzuinței din lumină ruptă.
Arunc oglinda în vitrina spartă,
Fantomele trec jerpelite-n noapte,
Numărăm scările caruselului
Cu promisiuni făcute și uitate.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trestia umană...
Aștept anii, anotimpurile, clipele,
Aștept mereu oamenii de rând,
Aștept preoții și parlamentarii
Să aducă fericirea pe pământ,
Liniștea să ningă peste flori,
Împliniri s-aducă azi și mâine,
Să crească în țară, orișicând,
Inima de om, nu inima de câine.
Aleatoriu spun, nu-i nici o glumă
În așteptarea noastră-nfloritoare,
Bate vântul marii întrebări:
Trestia umană este gânditoare?
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din cravașe iese fum
Crește bârfa ca urzica
Lângă margine de drum,
Într-o rană a iubirii
Sunt cravașe, iese fum.
Stă cu brațele în cruce
O duduie bârfitoare,
Pe la ea trecut-au mulți
Pentr-o clipă-nălțătoare.
Și nu-i pasă. Ea-i femeia
Tocătoare de iubire,
Are tact, știe să pună
Șiretlicu-n tăinuire.
Bârfa crește, ea o crește,
Chiar la margine de drum
Și când jură că-i cinstită
Din cravașe iese fum!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe o frunză cât o țară
Pe o frunză cât o țară
Crește mare o omidă,
Ronțăind dulce hotar
Vrea cu aripi s-o cuprindă.
Fluture duios devine,
Zboară țanțoș pe sub nori,
Peste zări, în altă țară
Uitând frați, uitând surori.
Și cum frunza-i cât o țară
Și țara e cât o frunză,
Dorul devine amar:
Un descânt de buburuză.
Timpul ronțăie la toate
Ca omida din poveste,
De tânjești în zbor să fii
Frunza cade, nu mai este!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Statuia de mândră floare
În curtea mareșalului Amor
Se beau licori în cupele de dor,
Povestea-nlănțuiește toți supușii,
Bucuria-i spânzurată-n stâlpul ușii.
În curtea mea stau singur pe o piatră,
Umbrele dansează în cascadă.
Mareșalul Amor iese din veșnicie,
Învăluit de îngeri și de poezie.
Acum e liniște. Piatra deșelată
Primește raze dulci și se dilată,
Sub ochii de clepsidră iubitoare
Crește statuia ta de mândră floare!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trupul de iarbă
Pe o umbră de vis
Alunecă o barcă,
Sub valuri de pământ
E mama mea, țărancă.
Cu trupul ei hrănește
Ierburile din parc
Unde pe un soclu
Zâmbește Ioana D'Arc.
Nimeni nu privește,
Ochii au țărână,
Dumnezeu se plimbă
Cu o cruce-n mână.
Liniștea-i deplină,
Totu-i potrivire,
În gura amintirii
Ard boabe de iubire.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Beția de culori
Oferim luminii vis,
Pe morminte veșnic plouă,
Cresc ciulinii neputinței
Pentru coasa cea mai nouă.
Toamna își numără vina,
Vina de-a trece în ceață
Tot ce în noroi e nufăr,
Tot ce-n lume este viață.
Trec prin trup inelul sorții,
Pun în suflet vânt, zvâcnire
Și mă-nalț pe munți cu soare
Să am pâine-n pomenire.
Vinul timpului îl soarbe
Zeul ce-a urcat în nori
Trandafirii de mătase
În beția de culori.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Printre plopi și printre sălcii...
Printre plopi și printre sălcii,
Pe un mal de apă iute
S-au adăpostit să-și crească
Iezii o ciurdă de ciute.
Între ele țanțoși cerbii
Stau alarmă-n vremuri grele,
Boncăne și fug în grabă
Cu coarnele printre stele.
Luna mângâie pe pete
Iezii cruzi cu lapte-n gură,
Soarele le crește-n cale
Iarba verde de strânsură.
Numai eu, minune mare
Îmi pun inima pe tavă,
Le-o întind imaginar
Să o pască din otavă!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Universul de ceară
Cea mai frumoasa povară,
Cea mai plăcută,
Cea mai dureroasă,
Cea mai cea iubire
Este iubirea noastră.
Sub streașina ei
Cresc îngeri cu pene de soare,
Lăutele cântă
Sub degetele vântului
Ce trece prin pletele tale.
Eu sunt arcușul
Fluturilor ce ating corzile
Inimii împovărate
Cu stelele iubirii,
Cu trecerea amintirii
În cea mai frumoasă povară
În interiorul căreia
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aștept
Aștept. Te-aștept să ieși din cercul
Suferințelor din vise,
Să-ți crească în privire flori
Și-n sân flori și caise.
Să-ți fie gustu-nobilat
Cu vers și melodii,
Să porți în brațe-un răsărit
Și-o gloată de copii.
Și-n toate-aș vrea să ai lumini
Din stele-apropiate
Unde se nasc și mor pe rând
Iubiri adevărate.
Aștept. Te-aștept să ieși din cercul
Iubirilor de-o clipă
Unde copiii vin râzând
În zbor cu o aripă.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vise strânse cu fărașul
Noaptea strângi vise cu fărașul,
Dimineața le preia din ușă poștașul,
Le pune frumos în cârca unui hoț
Care zilnic lasă cerul fără roți.
Căruța lui arde. Visu-i urât.
Realitatea strânge amarnic de gât.
În câteva zvâcniri, rămâne să-nvie
Pata luminoasă de scuză-n poezie!
Ce gândesc urmașii, copiii mărunți,
Cu grijă, frumos, în vise crescuți?
Vina trăiește mereu, în clipe abrupte,
În praful rotit în pâini prefăcute!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Maratonul Marelui Olimp
După treizeci și trei ani și ceva timp
Am ieșit din Maratonul Marelui Olimp,
Tu învingătoare cu gura la urechi,
Eu învins de lipsa unei noi perechi.
Megafonul stării crește în neștire,
În mine sapă-adânc o vastă amintire,
Inima iubirii a devenit povară,
Își trage răsuflarea-n necunoscută gară.
După o viață frumoasă de vis,
Maratonul Olimpului s-a-nchis,
Tu mergi cu flacăra aprinsă mai departe,
Eu închid vecia într-o nouă carte!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragostea izvor...
Iubirea noastră, neam de neam,
A fost ca florile pe ram,
Unse de Domnul cu lumină
În dilatarea de retină.
S-au răsucit, s-au mângâiat,
Pe stelele țesute-n pat
Și au crescut la rândul lor
Alți muguri pentru nou fior.
S-au împlinit și au rodit
Polen din versul neșoptit,
Din versul crud intrat sub zare
Cu rodii, cu semințe rare.
Acum în iarna terminală,
Un fulg din magie carnală
Întoarce dragostea izvor
La Dragobete, în pridvor!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să ne privim în ochi
Dumnezeu a pus în palme inima
Să-i sorbim licoarea dulcelui alint,
În creuzetul vieții s-o simțim ca stea
Adusă în iubire cu raze-n infinit.
Ne învârtim frumos în propria viață,
Pe rând, sau nu, chiar în clepsidra pură,
Că tot ce arde-n noi e-o dimineață
Cu muguri puși să crească și în zgură.
Tu ești steaua ce-a răsărit în vis
Să ne privim în ochi clipă de clipă,
Să-ți mulțumesc pentru eternul zbor,
Cu inima-nălțată în doi, sub o aripă!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărutul amăgirii
Pe hematii de curcubeu,
Crăiasa mea, trăiesc iubirea,
Am învățat demult să ard
De nerăbdare, de aiurea...
Nu înțeleg cum trec prin aer
Cocorii îndulciți de zbor,
La sânul tău se îmbulzesc
Și îmi aduc fior de dor.
Simt cum sărut o amăgire
Cu dinți albiți de porțelan,
Tu ești Morgana care crește
Din macii răsfirați în lan.
Privirea mea e spic de grâu
Și pâinea șoapte-i înțeleg,
Doar vântul dacă mi te fură
C-un semn de vrajă te dezleg!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub bolta unde ruginesc
Prin geamul nopții trece luna,
O amintire pe perete
Rămâne umbra care crește,
Cum crește zborul la erete.
Mă înfășor în gheara vieții
Și strâng în piept semne hazlii,
Aud cum umblă prin biserici
Trecute morți cu oameni vii.
Văpăi albastre încunună
Un ochi rotund, un ochi domnesc,
Rămâne luna amintire
Sub bolta unde ruginesc.
Se duc așa ca frunza anii,
Visez cu ochii puf în zbor,
Rămân credință-a ta lumină
Când moartea bate din picior!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unde ești, tu, veșnicie?
Iese fum din ochii nopții,
Îngeri blonzi stau la taifas
Printre miile de stele
Care ard în propriul glas.
Umezesc lacrimi de sânge,
Focu-n umeri înfrunzește,
Tunetul de sticlă spartă
Printre ploi mă urmărește.
Felinare dulci sunt prinse
Chiar și-n coarnele de cerb,
În singurătate crește
Fulgerul în care fierb.
Iese fum din ochii nopții,
Îngeri îmi pătrund în glas,
Unde ești, tu, veșnicie
[...] Citește tot
citat din Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Marin Moscu despre creștere, adresa este: