Groparul: Te-aș putea angaja, temporar, la depozitul de iluzii... Funcționar... Fără carte de muncă!
Bărbatul: Va trebui să visez opt ore pe zi?
Groparul: Nu, prietene! Tu vei distruge visele altora! E plin canalul de vise expirate!
Bărbatul: Nu e ușor să destrami idealuri...
Groparul: O, e atât de simplu! Scoți câte o iluzie de la arhivă, o studiezi cu atenție... Apoi o terfelești, o calci în picioare... O aduci la realitate.
replici din piesa de teatru Iarnă în Rai (Globalizare), scenariu de Valeriu Butulescu (2004)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Calul: Sărut mânuțele, distinsă doamnă! Vă reamintesc respectuos că sunt calul unui mare luptător pentru drepturile omului. Nu sunt o simplă vită de povară. Și apoi, vă mărturisesc: trebuie să umblu în două picioare. Anul acesta, de la bugetul central mi s-au repartizat numai două potcoave...
Făt-Frumos: Două potcoave, ai? Asta numai din vina acelor neisprăviți de la Isprăvnicie. Un cal serios primește două potcoave. Și asta, în țara în care puricii se potcovesc cu nouăzecișinouă de ocale de fier...
replici din piesa de teatru Pacea cu zmeii, scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Groparul: Fără comentarii! Ne-am dat silința! Dumnealui însă, ostentativ, nu cooperează! Refuză să se miște! Nu se implică, n-are pic de bunăvoință Înseamnă că-i place mort. Să fie sănătos!
Bărbatul: Ce facem?
Groparul: Groapa este singura soluție! Mă irită lipsa lui de reacție. Zace ca prostul! Ehei! Ca să te menții la suprafață trebuie să te agiți, să dai din mâini și din picioare... Altfel te scufunzi în cenușiul cotidian! Să-l ia dracu'! Eu îmi fac meseria.
replici din piesa de teatru Iarnă în Rai (Globalizare), scenariu de Valeriu Butulescu (2004)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
În zadar floarea de mac
În zadar floarea de mac
ia formă de clopot
somnul se prelinge
pe gene
filosoful deveni
sferă gânditoare
fotbalistul ajunse
un picior uriaș
o nopțile mele tinere
întorceți-vă de prin taverne
că voi visa
visul altuia
sub acest munte
obosit de a mai fi munte.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Autorul (prăvălit deasupra Bărbatului, îl mângâie): Te tratez cu înțelegere și blândețe! Te-am făcut om! Ți-am dăruit o femeie plină de har, tânără și adevărată! O nimfă cu picioare lungi, cu sâni multilateral dezvoltați și buze senzuale... (Autorul îl mângâie pe Bărbat, cu pasiune crescândă.)
Bărbatul: Mă gâdili, nenorocitule!...
Autorul: Ți-am dat femeia pe care o iubesc! Alcătuim triunghiul conjugal perfect! N-am de ales! Dacă o iubesc pe ea trebuie să te iubesc și pe tine. Ești soțul ei? Vei fi și soțul meu!...
replici din piesa de teatru Herghelia albastră (Forța imaginației), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Grivan (sincer îngrijorat): Nu știu ce să mai fac...
Nerva (printre hohote): Dă-mi două palme...
Grivan: Sunt om cu educație și principii! Nu cred în violență!
Nerva: Măcar o palmă... Te rog eu frumos...
Grivan: Mă rog. Dacă insistați...
Nerva (sare în picioare, ținându-se de falcă): Domnule Grivan! Îți dai seama ce-ai făcut? Ai lovit un funcționar public!
Grivan: Ați solicitat personal acest mic serviciu! V-am dat două palme, la cerere!
Nerva (masându-și falca): Adevărat. Dar ai pus prea mult suflet! Ai lovit cu atâta sete!
Grivan: Recunosc! Am rar ocazia să lovesc în monstruoasa birocrație a țării mele. Aroganța dumneavoastră m-a motivat. Sunteți personificarea unei întregi armate de lefegii nepăsători, pe care statul îi plătește din taxele și impozitele noastre...
replici din piesa de teatru Partidul Național al lui Tata (Fantezie balcanică), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trifon (tare): Guvernul, la telefon...
Samson (oprindu-se, după ce a ridicat trapa): Care guvern?
Trifon: Guvernul rațional pitoresc - divin și birocrat!
Samson (autoritar): Dă-mi telefonul! Ăștia cred că mina e stație de metrou! (Preia receptorul.) Alo, da! Cum adică, cine sunt eu? Cine ești dumneata? Pe mine mă știe toată țara, plus străinătatea! Ești șeful de cabinet al premierului? Șmechere! Vrei să spui că țara noastră are premier? (Grav.) Poftim? Marele Tron? Ați avut tupeul să descalificați Tronul meu cu șapte picioare? (Pauză.) Incredibil! Și cine a câștigat cursa? Jilțul acela prăpădit? Mârțoaga primului ministru? Ah, impostori blestemați! Ticăloși! Bandiți aleși prin vot universal! O să plătiți scump această fărădelege!
replici din piesa de teatru Samson (Valea din Deal), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Safta (îngrijorată, tristă): Măicuță! Am un alt foc la inimă... Băiatul meu a dat de necaz...
Marghioala (mecanic): Îl ajut. Fac minuni pe loc. Deschid zodiile gratis. Aduc spor în casă și în afaceri. Pun pe picioare orice firmă, chiar și cu capital de stat... Lucrez numai cu magie albă, benefică, fără broaște, ouă de șarpe, piedică de mort. Repar căsnicii distruse, prietenii stricate...
replici din piesa de teatru Oile Domnului (Satul electronic), scenariu de Valeriu Butulescu (2001)
Adăugat de A. Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reporterul (îi face o fotografie): Pentru cotidianul " Noaptea"!...
Samson (deranjat de lumina blitz-ului): Prea multe gazete! Dimineața, Ziua, Noaptea, Săptâmâna, Anuarul Statistic, Secolul XX, Era capitalistă! De mâine toate acestea își încetează apariția! În țară să rămână un singur ziar: Curierul sindicatelor! Am zis!
Reporterul: Bine, dar e un atentat la libertatea presei...
Samson: Gura, măgarule! Ce atentate? Așa vorbești tu cu un premier? (Către Bodiguarzi.) Grivei, Azor! Scoateți-l afară, confiscați-i aparatul! Dați-i fiecare câte un picior în fund și anulați-i acreditarea! Gata! Ajunge! Ieșiți cu toții afară! Duceți scaunul ceresc la guvern! Aruncați în stradă jilțul fostului premier! Plecați! Vreau să mă reculeg. Am zis!
replici din piesa de teatru Samson (Valea din Deal), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la picioare, dar cu o relevanță mică.
Adam (se plimbă prin încăpere; vorbește încet): Spiritul nu mai valorează nimic. Năruirea este totală. Egalitatea a devenit noua lor religie. Absurdul nivelator vine ca un tăvălug. Și munții sunt prăvăliți peste văi adânci... Și apele se pierd în nisipuri sterpe... Și cerul cade peste pământ... Iar țara se transformă treptat într-o pustietate roșie... În această implacabilă ecuație totul este redus la zero... (Oftează adânc). Ce nu poate reteza secera, sfarmă ciocanul... Se calcă în picioare tot ce nu miroase a transpirație... Pentru ei, cultură înseamnă lene! Estetica artei este redusă la batoze și furnale... Dumnezeu a dispărut și odată cu el a pierit și conștiința națională... Ultimii intelectuali rămași în libertate își vând sufletele, pentru un apartament la bloc și o butelie de aragaz... Așadar, cercul de imbecili e complet... Iar eu sunt o rază vectoare a acestuia... Mătur totul în jur! (Oftează răsfoind "Caietul negru"). Și, totuși, conștiințe mai există...
replică din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Brâncuși (evită răspunsul): Arta ei e sublimă... Vine când o chemi, apoi se duce... (Oftează. Muzica trece în surdină.) Arta mea trebuie să stea mereu în picioare...
Alex: (notează):... mereu în picioare...
Brâncuși: Când o aud, mă apucă un dor de țară... De amărâții mei de olteni... De apa tânguitoare a Jaleșului...
replici din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuși), scenariu de Valeriu Butulescu (2007)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Coșmar 5
Cad pe prispă stele sticloase și tobele murmură a ploaie.
E ziua de fum, ne vom lua caii în spinare.
Și vom coborî în adâncul lacului să căutăm corăbii de jăratic.
Cerul abia se sprijină pe catarge de apă.
Un trăsnet. Oile și-au aruncat lâna pe rug și au fugit
de frica dulăului ceresc.
Cățelul pământului a înconjurat crucea, în trei picioare.
Ba s-a și înhămat la sania de oase a zădărniciei,
fără să vadă că zăpada este la mine în buzunar.
Se înnoptase și soarele uitase să apună.
poezie de Valeriu Butulescu din revista "Orizont" din Petroșani (1972)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sergentul (către hoț, măsurându-l din cap până în picioare): Cine ești dumneata, stimabile?
Hoțul (oftează resemnat): Sunt un hoț, domnule sergent.
Sergentul (înțelegător): Hoț? Te rog să mă ierți. Am crezut că ești altceva.
Hoțul (tot mai convingător): Sunt un mare hoț, domnule sergent.
Sergentul: Ai putea să fii ceva mai modest.
Hoțul (cu patimă): Sunt un bandit, domnule. Am furat o mulțime de lucruri. Am jefuit bănci. Chiar azi am șterpelit zece lei și o chiflă.
Sergentul (își aranjează uniforma): Ce mă interesează pe mine viața dumitale? Eu sunt de la evidența populației.
replici din piesa de teatru Veșnicie provizorie (Hoțul cinstit), scenariu de Valeriu Butulescu (1996)
Adăugat de Radames
Comentează! | Votează! | Copiază!
Judecătorul: Cred că am calculat bine.... Câte un an pentru fiecare poezie...
Aurica: E puțin! Țineți cont de impactul social. De depozițiile zdrobitoare ale martorilor. De latura moralizatoare a sentinței...
Judecătorul: Bine, Aurica! Treacă de la mine... Se modifică sentința... (Se uită iar la ceas). Patru ani...
Aurica: Luați în calcul și episodul cu vițelul...
Judecătorul (vesel): Ai dreptate! Am uitat complet de vițel! (Bate cu ciocanul în birou). În picioare! Citesc sentința... În dosarul penal Rugul aprins, inculpatul puncte puncte se condamnă la cinci ani de temniță!
Aurica: Temniță grea...
Judecătorul: Temniță grea!
replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aurica: Onorată instanță! Clientul meu nu poate fi achitat. A scris poezii subversive...
Judecătorul: Câte a scris?
Aurica: Multe. Noi, la dosar avem trei...
Judecătorul (se uită nervos la ceas): Aurica! E târziu. Trebuie să plecăm...
Aurica: Trebuie să citiți sentința!
Judecătorul: Ai dreptate... Sentința... (Tare.) Toată lumea, cu excepția mea, în picioare... Citesc sentința... Tribunalul poporului, completul mobil de judecată, îl condamnă pe inculpatul puncte puncte la trei an de temniță. Câte un an pentru fiecare poezie...
Aurica (energic): Trei ani e puțin! Sunt avocatul inculpatului. Mă simt obligată să fac recurs...
Judecătorul: Recurs? Ești nebună!
Aurica: Trei ani e prea puțin pentru clientul meu!
replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Populus (se aruncă la picioarele lui Poporan): Tăticule! Văd că suferința ta s-a agravat...
Poporan: Da, fiule! A venit și televiziunea...
Populus: Așa ceva este intolerabil! Tu te stingi, iar ei te filmează!
Poporan: Fii mândru, băiatul meu! Mă sting pentru binele general! Mă sting pentru istoria noastră, care are încă nevoie de subiecte...
Populus: Nu înțeleg...
Poporan: Prin jertfa mea, voi înroși paginile încă albe ale istoriei...
replici din piesa de teatru Partidul Național al lui Tata (Fantezie balcanică), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Valeriu Butulescu despre picioare, adresa este: