China şi moarte

Japonezul îşi venerează strămoşii pentru că s-au prefăcut în zei, iar el va fi la rândul lui zeu când urmaşii îl vor venera la fel. Chinezul îi respectă pentru că se teme de ei. Venerează mormintele unor strămoşi extrem de depărtaţi, al căror nume nu-l cunoaşte; se ruinează şi-şi vinde până şi obiectele de strictă necesitate ca să acopere cheltuielile unor înmormântări somptuoase, în cinstea celor care mor în casa sa. Întrucât se teme de morţi, caută să-i facă să stea liniştiţi şi mulţumiţi, ca să nu vină să-l chinuiască în timpul nopţii, sau să semene nenorociri şi catastrofe pe drumul vieţii sale. Cineva a definit această ţară spunând că este o aglomerare de cinci sute de milioane de vii, îngroziţi de prezenţa a mii de milioane de morţi.

Vicente Blasco Ibanez în Călătoria unui romancier în jurul lumii, volumul II
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Necazuri în Paradis

Un afiş cât China
Maicile-au la poartă:
Nu mai vor latina,
Că e limbă moartă.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doza letală

Nevasta a-ntrecut măsura,
Bărbatu-i mort, cu flori în glastră,
Dar nu-i de vină cianura...
Ci picătura chinezească.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Valentin David
Comentează! | Votează! | Copiază!

În China, marii corupţi sunt condamnaţi la moarte. Ai noştri au parte de o pedeapsă mai cumplită. Îi punem să scrie cărţi.

aforism de Valeriu Butulescu din Vorbe în vânt (2018)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce

ai vrea să mai trăieşti? oricum vei ajunge la nebuni
m-a întrebat dumnezeu de pe schela de unde picta cerul
de ce ar vrea să mai trăiască? a adăugat un chinez
iar dumnezeu şi ceilalţi 49 de chinezi au râs în hohote
oricum va ajunge la nebuni a mai adăugat chinezul
şi iar s-au prăpădit de râs pentru că mi-e frică să mor
am răspuns iar chinezul a întrebat îi e frică să ce?
îi e frică să moară au răspuns cei 49 de chinezi în cor
apoi iar s-au prăpădit de râs cerul era verde

poezie de Dan Ciupureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am călătorit, împreună cu soţia mea, mult şi în întreaga lume, şi am întâlnit în aceste călătorii numai oameni care mi-au plăcut. De altfel, nu cred că am întâlnit, în întreaga mea viaţă, vreun om care să nu-mi placă. Dar într-una dintre aceste călătorii, în Europa, am întâlnit un om cu adevărat deosebit, un chinez în vârstă de peste 80 de ani, care singurul din întreg grupul nostru, foarte conştiincios înscria într-un blocnotes, ceea ce i se părea interesant sau deosebit. Tot ce ne-a povestit în legătură cu retragerea generalului Chiang Kai-shek, din anul 1949, din China continentală în Taiwan, era extrem de interesant, pentru că fusese un participant la acele evenimente, şi le cunoştea din proprie experienţă. Eu însă voi repeta din spusele lui, numai esenţa filozofiei sale de viaţă, care este cuprinsă în trei judecăţi laconice, fiecare dintre ele cuprinzând atât enunţul cât şi concluzia, dar să-i dau cuvântul: Am mâncat întotdeauna numai atât de puţin, cât să nu mor de foame! Am muncit întotdeauna atât de mult, doar să nu mor de extenuare! Dar, întotdeauna am avut un "hobby", diferit de activitatea care-mi procura mijloacele de trai, prin care obţineam recreerea de care aveam nevoie, pentru a putea continua!

începutul de la Frontierele românilor, Prefaţă de Alexandru Gabriel Filotti
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când ninge

Când ninge pe cheiul pustiu
Aş vrea să ştiu să pictez.
Să fiu un artist chinez
Şi cu cerneală de aur să scriu
Un poem despre zăpadă
Şi despre o pasăre care s-a dus.
Să zugrăvesc o cracă de bambus
Împodobită moale, cu zăpadă.
Apoi poem şi cracă pe hârtia de orez
Să mă împace şi să meditez
Asupra morţii care nu vine diferit
Când ninge sau când e prunul înflorit.

Cineva să spună: "e poetul satului,
Când se tânguie trestiile scrie
Şi răvaşul, împodobit de mâna lui,
Îl trimite prietenului din copilărie
Însurat într-o casă la margine de râu
Şi care poartă pe zale şi la frâu
Un rotocol brodat cu balaur."

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Raymonde Han din Cartea dimineţii
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lao Tse

Cel mai vechi înţelept chinez cunoscut este Lao Tse, întemeietorul Taoismului. "Lao Tse" nu este un adevărat nume propriu, ci înseamnă pur şi simplu "bătrânul filosof". El a fost, potrivit traditiei, un contemporan mai în vârstă a lui Confucius, iar filosofia lui este, după mine, foarte, foarte interesantă. El susţinea că fiecare persoană, fiecare animal şi fiecare lucru are o anumită cale sau manieră de comportament, care este naturală pentru el şi că trebuie să ne conformăm noi înşine acetei căi şi să-i încurajăm şi pe alţii să facă asta. "Tao" înseamnă "cale", dar este folosit într-un sens mai mult sau mai puţin mistic, precum în textul "Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa". Cred că el a întrezărit că moartea era cauzată îndepărtării de "cale" şi că dacă trăim cu toţii strict în acord cu natura ar trebui să fim nemuritori, asemeni corpurilor cereşti.

definiţie celebră de Bertrand Russell
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţelepţii chinezi de odinioară au creat sistemul de educaţie pentru gravide. Astfe, gravida trebuie să stea jos sau în picioare şi să doarmă aşa cum e cuvine. Ea nu trebuie să mănânce alimente ciudate, nici măcar alimente bune, dar tăiate ciudat. Nu trebuie să stea pe un scaun înclinat, să se uite la imagini pornografice sau să asculte muzică erotică şi lascivă. Trebuie să angajeze un învăţat care să-i citească înainte de culcare poezii frumoase şi să-i spună poveşti frumoase. Dacă respectă aceste reguli, copilul se va naşte frumos şi deştept. Gravida trebuie să evite participarea la înmormântări, să nu se uite la infirmi şi nici chiar la cei săraci. Ea trebuie să vadă oameni buni şi sănătoşi, să participe la evenimente fericite şi să privească imagini frumoase. Gravida nu trebuie să mănânce carne de iepure căci pruncul se va naşte prost. Nu trebuie să mănânce carne de capră, căci copilul va veni pe lume cu boli ciudate. Dacă o gravidă mănâncă pui mici sau peşte, pruncul va avea mai apoi furunculi. Dacă va mânca prea multă îngheţată va avea o naştere grea.

citat din Hu Shicong
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cocorul

poetul ajunge
să scrie texte fără punctuaţie fără
majuscule diacritice
îndeajuns
el se bucură de cuceririle japoneze
în manciuria anului 2018
fără chinezi
(?!)
şi ajunge
la o pace internaută, e
ternă, soră cu moartea
să scrie
ajunge doar puţin ridicat
dinspre umeri
ca un cocor prea deloc
mişcător şi sonor

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umanitate sub escortă

Suntem umanitatea sub escortă,
Mărşăluim îngenunchiaţi sub cer
Şi, vai, pământul nu ne mai suportă
Şi ne înghite, ospitalier.

Se crapă-n două piatra canibală,
Ca să mănânce oameni vii, la prânz,
Şi, sub cumplita cerului rafală,
Oceanele au izbucnit în plâns.

Şi între timp ne-ntemeiem pe ură,
Ne urmărim, ca să ne facem rău,
Venin universal în stare pură
Şi fiecare cu aportul său.

Clădim civilizaţii arogante,
Ca semn că nu ne pasă de nimic,
Şi brusc vulcanii o pornesc pe pante
Şi orice lider redevine mic.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu (19 mai 2008)
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Halloween

Îmi dă prin cap anul acesta
De-aşa scumpete-n prăvălii,
Să-mi iau costum, să le fac festa,
Să-i sperii şi eu pe copii;

Când vor veni de Halloween
S-apar în faţa lor mascat,
Să-i vad cum fug şi nu mai vin,
Trei nopţi să facă pipi-n pat ;

Dar ce costum i-ar îngrozi?!
Copiii azi, fără tromboane,
Mascat în drac, vampir, ce-o fi,
Nu scap pân' nu le dau bomboane,

Ce Baba-cloanţa! Te joci, frate?!
Dracula poartă azi scufiţă (!)
Astea-s poveşti de ei fumate
Din primul an de grădiniţă,

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un poem despre mine şi despre tine

Noi doi,
Nod de dorinţe strânse-într-un loc:
Această iubire – ca un foc –
În care noi coacem un bulgăre de lut
Care te întruchipează pe tine
Şi care mă întruchipează pe mine.

Pentru ca apoi noi
Să luăm cele două figurine
Şi să le spargem în mii de bucăţele
Din care, înmuiate-n apă,
Să ne întruchipăm iarăşi,
Pe mine pe tine.
Eu sunt în lutul tău,
Tu eşti în lutul meu.
În viaţă am împărţit o singură pătură,
În moarte vom împărţi rugul aceluiaşi sicriu.

NB. Guan Daoseng este creditată drept cea mai bună pictoriţă din China, picturile ei având ca motiv bambuşii fiind celebre, picturi în cadrul cărora insera versuri – în acea vreme, în China, poezia, pictura şi caligrafia erau cumva inseparabile.

[...] Citeşte tot

poezie de Guan Daosheng, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ferestre

ferestre cu gratii închise
timp agăţat de tăceri înnodate
cuvintele suspendate în aer caută un refren de consolare
pe cheltuială puţină

clipele neconsumate dospesc fără emoţie
gata să-nghită şi ultimul aer curat
liniştea se ascunde după prag
dosul uşii se frământă-n taină
scrisul mărunt mă pisează
ca picătură chinezească înfigându-mi în degete fiecare literă

din refugii se aude un huruit
născut din silabe ce mor
în metrul cub de aer curat
mă lepăd de ploi
mă lepăd de tot
mai caut lumină rămasă.

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Celular

E drept că azi e necesar
Ca fiecare,-n orice loc,
La lucru,-n gară, la talcioc,
De e şomer, milionar,
Aiurea chiar, fără vreun scop,
În China, Peru sau Maroc,
Să aibe-un celular,

Fi'n'că ştiinţa ne-a adus
În ritmul ce evoluăm
Acolo-ncât nu ne mirăm,
Din răsărit până-n apus,
Chiar de plătim de ne uscăm,
Cu Polul Nord să discutăm
Şi chiar un pic mai sus...

Că, frunzărind ziaru' local,
Găsesc... să-l ierte Dumnezeu (!)
Pe cel mai bun amic al meu
Ce–l doar văzui marţi, la Predeal...

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Porumb nou

În trecere – anii, dincolo de memorie.
Solemnă – nemişcarea-însorită a acestei dimineţi.
Mă voi îmbrăca în haine uşoare de primăvară
Şi voi colinda colinele delurilor dinspre răsărit,
Unde o ceaţă străvezie pluteşte peste izvoarele muntelui...
Pluteşte un moment, apoi se pierde.
Mai adie şi-un vânticel dinspre sud,
Înfiorând frunzele lanurilor tinere de porumb.

NB. In poezia chineză sudul semnifică moartea – astfel că " vânticelul dinspre sud înfiorând frunzele" ar putea fi un poet vârstnic scriind sau recitând poezii unor copii.

poezie de T'ao Ch'ien, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubito, hai să ne plimbăm

prin cimitir unde miroase a motorină
şi fum de la excavatoarele care sapă
gropi în locul groparilor morţi de beţi
sau loviţi de ultimul virus. vom păşi
sfioşi în moartea noastră cea veşnică
nu aveai loc la morgă. eu eram afară
la aer stăteam într-un sac negru deschis
în jurul feţei. băieţii au fost de comitet
dar i-am mituit cu un rolex chinezesc
pentru gestul lor măreţ
ne vom plimba ca două fantome
dintr-un castel spaniol plin cu mauri
lichidaţi de sfânta inchiziţie

păşim atent? suntem teleghidaţi
şi mirosim a sulf sau a pucioasă
ne-au aruncat în saci îmbrăcaţi sumar
am papucul drept în piciorul stâng
în piciorul stâng n-am nimic
are un număr scris cu pixul

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tricoul

Mi-am luat un tricou fain, cu un cap de mort cât tot pieptul.

Tricoul – negru. Capul de mort este făcut din alte capete de mort

pe un albastru închis.

Încă din primele zile eticheta mi-a deschis o rană în ceafă. A treia zi nu am mai rezistat. Am luat forfecuţa şi... hârş! hârş!

M-a speriat în primă fază sângerarea abundentă,

dar am terminat treaba smulgând ultima bucată de piele

din dreptul omuleţului care mai ţinea ţeasta pe umeri.

Am desenat apoi pe eticheta rămasă deasupra gâtului doi ochi, un nas şi o gură.

Nimeni nu a observat lipsa guguloiului cu păr, toţi mă privesc de atunci sincer în ochii 100% cotton,

&

[...] Citeşte tot

poezie de Ştefan Ciobanu
Adăugat de Ştefan Ciobanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pamflet de sezon

Dragi tovarăşi care-aveţi
Gând, adeseori, de ducă,
Mai bine să vă grăbiţi
În Germania, la muncă.

Cimitirul s-a închis,
Porţile sunt ferecate,
Căci mai marii s-au decis:
Să muriţi nu se mai poate.

La sparanghel sau căpşuni,
Chiar şi Spania aşteaptă,
În Italia veţi merge
Numai pe lumea cealaltă.

Şi cum zic s-a încălzit
Şi-a plecat Covidul dară...
Uite-aşa puteţi să daţi
Şi pe la chinezi prin ţară.

[...] Citeşte tot

pamflet de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întotdeauna m-am întrebat dacă îngerii au contract part time

sau lucrează pe bonus
sunt totuşi buni de figuranţi ca şi chinezii
parcă toţi încep şi se termină cu li
dar la naiba cu toate întrebările existenţiale
e o altă dimineaţă de treisprezece
şi mai e mult până apune soarele
chiar aşa
de ce să apună soarele
cine doamne-iartă-mă a făcut scenariul ăsta imposibil
starleta de ce ţipă şi nu-şi vede de supt laptele
(poate e pila producătorului)
aş fi adus o supernovă în rol principal
m-am cam săturat de meduzele şefului
dar tac şi filmez
doar setea asta mă leagă de tine ca de o minune
oricum o altă dublă nu se mai trage azi

nu e aşa că e mai bine să spargi nuci de cocos
decât să schimbi ochelarii?
e o întrebare deocheată

[...] Citeşte tot

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!