Eva
Ducând primăverii dorul,
Eva... caută amorul
Și încinsă... se răsfață
Într-o saună de gheață.
epigramă de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ah, iubito
Ah, iubito... înc-odată
Te acopăr tumultos
Și cămașa-ți dantelată
Dulce-alunecă în jos.
Te-nfășor cu nerăbdare,
Tu, mă-ncolăcești nebun,
Caldă și fermecătoare
Între perne când te pun.
Ne iubim ca două stele
Într-o noapte de dezmăț,
Vehemente și rebele,
Pline toate... de răsfăț.
Ah iubito... fără teamă,
Te cuprind și te dezmierd
Simțind ochii ce mă chemă,
În adâncu-ți să mă pierd.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ești crăiasa iernilor nebune
Ești crăiasa iernilor nebune,
Îmbrăcată-n alb de catifea
Și-n cuvinte care nu pot spune,
Taina dulce-a fulgilor de nea.
Ești crăiasă clipelor de gheață,
Rostuind în suflete tăceri
Și doar crivățul te mai răsfață,
Învelindu-te în mângâieri.
Ești crăiasa stelelor pufoase,
Rătăcite-n cetini de argint,
Și-n cuvinte-adânci gălăgioase
Pus-n buzele ce veșnic mint
Ești crăiasa viscolului, care,
Spulberă speranțe-n asfințit
Și-n omătul... ca o întrebare
Peste-o inimă de-ndrăgostit.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dintr-o dragoste uitată
Dintr-o dragoste uitată
Lâng-o margine de drum,
A rămas... știi bine cum
Doar minciuna... ca o pată.
Dintre visele nebune,
Printre sărutări și șoapte
A rămas... atât... o noapte
Care nu se poate spune
Încă mai aleargă vântul
Spre pustiu... o amăgire,
Tot vorbind despre iubire,
Dar nesocotind... cuvântul
Din chemarile de ieri,
Plânse și însângerate
De reflexe... amânate,
Au rămas... triste... păreri
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce nebunii visam
Ce nebunii visam când m-ai trezit,
Nici nu credeam că pot a exista
Și jur c-aș fi dormit la infinit,
De nu simțeam, acolo, mâna ta.
Când buzele ni se împerecheară
Și trupurile sau înlănțuit,
Nimic nu mai lăsarăm pe afară,
Taifunul dragostei ne-a copleșit.
Erai în rugăciune peste mine,
Alunecândă, dulce și fierbinte
Și-n clipele atâtea de puține,
Iubito, nu erai deloc, cuminte.
Ce nebunii visam în dimineață,
Cuvintele când se topeau în șoapte
Și când simțeam că soarta mă răsfață,
Eu mă rugam, să fie iarăși noapte.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la răsfăț, dar cu o relevanță mică.
Poate
Poate n-ai știut, dar mâine
Se vor rătăci... risipe,
Va lătra flămând un câine
Spre amintirea unei clipe,
Ca un abur cald, de pâine,
Ce zbura făr-de aripe.
Poate ai uitat... uitarea
Curge din privirea-ți verde,
Ce sfâșie depărtarea
Și-n adâncul ei se pierde,
Ca o umbră, în culoarea
Ce tăceri vrea să dezmierde.
Poate ai găsit... sărutul
Ars, pe buze reci de rouă
Și alungând târziu, urâtul,
Trupurilor noastre... două,
Renăscute-n așternutul
Dimineților când plouă
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Știam
Știam că mă iubești, prea bine,
Nu mai era demult o taină
Și-n seara clipelor puține,
Ți-am sfâșiat... ultima haină.
A fost un gest de bucurie,
De pasiune... sau răsfăț,
Când în a nopții feerie
Am vrut iubirea să te-nvăț.
Azi poate... amintirea-i dusă,
Atunci ardeai... ca o văpaie,
Erai de-amorul meu răpusă
Pe canapeaua din odaie.
Știam că mă iubești, firește,
Și te-am iubit... năucitor,
Când pică stelele, orbește,
Pe trupul tău... ca un fior.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chipul tău din rouă înflorește
Răsăritul... trupul ți-l răsfață,
Aruncând luceferii-nspre tine,
Sărutându-ți ochii-n dimineață
Și-ncalzindu-ți tainele, puține.
În smaralde clipele se scaldă,
Peste coapse-alunecând ușor
Și-atingându-te... încep să ardă,
Când timid coboară spre picior.
Chipul tău din rouă înflorește,
Magici trandafiri... ai în obraz,
Curcubeul blând te-ntinerește,
Chiar și florilor... le e necaz.
Răsăritul... parcă-ți dă putere,
Te-nvelește și mi-te desface,
Curge lin prin tine, în tăcere
Și îți umple inim... de pace.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce nebunii visam
Ce nebunii visam când m-ai trezit,
Nici nu credeam că pot a exista
Și jur c-aș fi dormit la infinit,
De nu simțeam, acolo, mâna ta.
Când buzele ni se împerecheară
Și trupurile sau înlănțuit,
Nimic nu mai lăsarăm pe afară,
Taifunul dragostei ne-a copleșit.
Erai în rugăciune peste mine,
Alunecândă, dulce și fierbinte
Și-n clipele atâtea de puține,
Iubito! nu erai deloc, cuminte.
Ce nebunii visam în dimineață,
Cuvintele când se topeau în șoapte
Și când simțeam că soarta mă răsfață,
Ispita avea gust de mere coapte.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ucizi tăceri
Ucizi tăceri, doar c-o privire
Sedusă-n nopți... fără ecou,
Ce-aruncă spre nemărginire
Al clipei nepătat trusou.
Deschizi spiralei, nefirescul,
Reîntrupându-te-n pustiu
Cînd fulgeră... nepământescul
Lumini... pe care nu le știu.
Săruți cuvinte nerostite,
Reciți din Blaga și Kayyam,
Tot alergând înspre ispite
Pe care-abia le deslușeam.
Torni în pahare adevărul
Iubirilor... și roșul vin,
Iar trupu-ți este ca și mărul
Gustat... puțin câte puțin.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te vreau, iubito
Te vreau, iubito, noaptea pe furate,
Ca și un hoț ce-ncearcă să te fure,
Și luându-te cu el să uiți de toate,
Ce mâinile... nu ar putea să-ndure.
C-o sărutare dulce.... îți dau viață,
Te mișcă-ncet cu mine și mă strânge,
Te vreau iubito.. hai... și mă răsfață.
Amorul... o știm bine... va învinge.
Deschide-te.... și lasă-mă în tine,
Potop de sărutari... iți pun pe sâni,
Iubirea... iat-o cum tâșnește... vine,
A stat în mine-atâtea săptămâni.
Te vreau, iubito-mi place să te simt,
Sunt un izvor... ce-și caută cărare,
La sărutarea ta, precis, consimt,
Sorbindu-ți buzele... fermecătoare
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am venit
Am venit în dimineață,
Sărutări să pun pe pleoape,
Când amorul se răsfață
Răcorindu-se... în ape.
Am venit cu buze coapte,
Dragostea s-o pun în tine,
Învelindu-te cu șoapte
Și cu-mbrățișări divine.
Am venit amiaza mare,
Sânii să ți-i dezgolesc
Și să-i scutur de uitare,
Poate, poate, reușesc.
Am venit s-aduc iubire
Și parfum de floare rară,
M-ai legat cu mii de fire
Ca un vis, de primăvară.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ah, iubito
Ah, iubito... înc-odată
Te acopăr tumultos
Și cămașa-ți dantelată
Dulce-alunecă în jos.
Te-nfășor cu nerăbdare,
Tu mă-ncolăcești nebun,
Caldă și fermecătoare,
Între perne când te pun.
Ne iubim ca două stele
Într-o noapte de dezmăț,
Vehemente și rebele,
Pline toate de răsfăț.
Ah, iubito... fără teamă,
Te cuprind și te dezmierd,
Simțind ochii ce mă chemă,
În adâncu-ți să mă pierd.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ai să-nțelegi
Ai să-nțelegi, într-un târziu, păcatul,
Tăcerile... din ochii mei căprui,
Când fluturii... vor invada înaltul
Și liniștea, nostalgicului grui.
Ai să-mplinești uitărilor, sorocul,
Iubirilor, mereu, ai să mă vinzi,
Răscumpărând speranțele și focul
Pentru-a le pune-n magice oglinzi.
Ai să ajungi, regretele, din urmă,
La timp de-nchinăciune și de post,
Când rătăcite-s clipele... de turmă
Și sufletele plâng... fără de rost.
Ai să mă pierzi, în tainice cuvinte,
În dimineți de rouă și răsfăț,
Ispitele-ndemnând spre cele sfinte
Cu veșnicii încinse... și dezmăț.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt supărat
Sunt supărat pe vânt... că te mângâie
Și te-nfășoară-n clipe de amor,
Că vrea la tine-n brațe să se suie
Și să te culce-n iarbă, pe răzor.
Sunt supărat pe soare-n dimineață,
Că te sărută mult prea insistent,
Că sânii ți-i alintă și-i răsfață
Și că-i flămând de tine... permanent.
Sunt supărat pe ploaia ce te strânge
Și spală trupul tău dumnezeiesc,
Că-i bucuroasă, deși veșnic plânge
Și îți șoptește-ntr-una''Te iubesc''
Sunt supărat pe clipa de iubire,
Că și-a făcut cuibar în coapsa ta
Și că te poartă spre desăvârșire,
Plăcere dăruindu-ți... dintr-o stea.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Constantin Triță despre răsfăț, adresa este: