Daniel Aurelian Rădulescu despre talent

Reverenţă

Simt că nu-s vrut, pentru prezenţă,
Plictisitor, un emul poate,
Pierdut 'ntr-atâta dat din coate...
E timp să fac o reverenţă!

Nu-i important har, competenţă,
Că peste tot familii-s, triburi,
Haite feroce; cor de triluri
Se înalţă afon... Vreau reverenţă!

E ca la şcoală; nu-i absenţă,
Că nu-i vreun bai, totul se-ascunde
De ai talent de-a nu răspunde,
Ce nici nu ştii... Dai, reverenţă.

Toţi, peste tot îşi dau licenţă,
Ca-ntr-o prostie aliterată,
Îşi diplomând titlu-n erată,
Fără vreun gând de... reverenţă?!

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (21 august 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reproduceri

Nimic nu mai e original,
Doar copii, în parte reuşite;
Fără talent, neisprăvite...
Trăim realul... teatral!

Ne vindem totul cu reduceri
Pentru câştigul material,
Lipsiţi de etică, moral;
Pictură, scris... în reproduceri.

Noi înşine suntem reluări
De zeci de mii de ani... portalul
De referit, nu originalul...
Evoluaţi în... impostori!

Dovezi avem -pretinşii "peste",
Din ce ne-au fost gene anceştrii
Cunoscători de-aştrii- tereştrii
Din grotele-n picturi rupestre.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (19 iunie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Definitiv... lipsuri

Mereu mi-am dorit fericirea, mereu,
şi-am luptat s-o câştig pe vecie,
dar chiar de-am strigat-o o viaţă, e greu...
n-o să vie.

Mereu mi-am dorit să n-am lipsuri, mereu,
şi-am muncit mult o viaţă,
dar n-am adunat, n-am talent de evreu...
nu-s pe piaţă.

Mereu mi-am dorit frumuseţea, mereu,
şi-am crezut în oglindă,
dar nu-i vina mea, n-am avut pedigreu...
nu-i a mea, se perindă.

Mereu mi-am dorit s-am dreptate, mereu,
şi-am urât interesul,
dar chiar de-mi pun toga de arhiereu...
nu-s alesul.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (6 noiembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ex-matriculat

Sunt doar un număr,
dar de zece,
un veşnic tânăr...
nimic nu trece;
sunt de invidiat,
un ex... matriculat.

Sunt cel mai cool
body-super,
veşnic în pull,
sex am reper...
Sunt cel mai căutat,
un ex... matriculat.

Sunt teanc de cash
-un business man-
veşnic în rush
să fac un ban.
Sunt as la pat,
un ex... matriculat.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (30 octombrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teatru

O viaţă-n acte pe-o estradă,
O lupă simbol, show tapetic
Se repetând seral, estetic...
Am vrea să-l reîntâlnim pe stradă!...

E-o-nchipuire de design
De aventuri doar pe-un platou,
Trăite de-un erou; ecou
De-actor ce-am vrea să fim, un fain.

E-o răbufnire de talent
Ce-avem cu toţi; ne jucăm viaţă,
Ne-i sufletului aliment...
Copii rămaşi, iubim paiaţă.

Crâmpei de virtual accept
Trăit pe-un scaun, lojă-n stal,
Uitând de locul din real...
E-o feerie de intelect!

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (23 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Involuntară irosire

Am adesea sentimentul că pierd din mine
ce-i sunt,
nu fac nimic important
şi ştiu şi-mi vine
să urlu de necaz, mă-ncrunt,
dar sunt aşa de ezitant
de neputinţă,
că niciun ajutor nu intervine,
iar rugăminţile, cu sau fără de credinţă,
nu aduc niciun bine...
şi se repetă, sau mai grav persistă
alunecarea-ntr-un abis
şi nu spun nimănui, de prea multă ruşine,
c-aşa sunt educat;
fără tupeu, modest pe calităţile din listă,
să nu fac compromis
chiar dac-alerg în paralel pe şine
în mers accelerat
ştiind că nicio gară nu există,
sau nu-s primit... la mine e rasistă!

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 octombrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar

Este doar "însă"
"sau" un X de "ori";
Ne lasă-ntrebători
şansa ascunsă!

E poate "ci",
cum poate "căci";
ce-adesea îl invoci,
la a nu ştii...

E şi un "dar" -nu din eroare,
eternul de cadou
ce muritor face erou-
Provoacă încântare!

E-o hărazire
"poate", de talent;
să ieşi din nulul impotent
spre nemurire...

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 octombrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Criticilor lipsiţi de autori... zaţ... ie

... ce aere au să se inspire,
unii, de scriu de răstignire
altora, făr-a fi desemnaţi
de vreun conclav sau preparaţi
de şcoli înalte, neştiute
de-o lume, numai de ei vrute
cu preamărire-n importanţă
ce şi-o dau înşişi... aroganţă,
cuvânt ce şi-l exprimă prost,
într-un limbaj se vrând compost
de zeflemea, ce-i "har" divin
la nuli ascunşi fără destin,
în amestec c-ura neputinţei
de-a crea ei probe sentinţei
ce-o dau se măscărind sub robe
de juji cu minţi anaerobe
ce se-mbâcsesc în propriul morb
ce-l croncănesc în cârduri, "corb",
crezând că ei-s imn la cultură,
ce-l scriu şi-l cred... râgâitură

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (18 aprilie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sectele nesimţirii

O obligaţie aveţi şi e morala;
Singuri să vă opriţi din nesimţirea
Prin care unicul discurs vă este fala
Crezându-vă dotaţi cu... nemurirea.

Vă tot înconjuraţi de fani, adepţi
Cu aceleaşi obiceiuri şi năravuri,
Făcând prin viciu hoarde de inepţi...
Vă premiaţi în false festivaluri.

Limb-o schimonosiţi, ca blestemaţii;
Injurii-n apelaţii de criterii...
Vă lingeţi între voi, infatuaţii
În comentarii, dialoguri de mizerii.

Găşti de necultivaţi, de proşti, sunt multe
Şi cu vechi stagii ce invocă în neştire
Că propriile imbecilităţi sunt culte
Iar scrisu-alambicat, schimonosit, e pregătire.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (30 august 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Impostura ipocriziei invidiei

Subjug, la tot, într-una, într-o pururea balanţă,
Fără criteriu propriu, de ego în importanţă;
Ocult pretins de ştiinţă, cultura, cultul mistic,
Talentul nenăscut... în impostor artistic.

Pretenţia, tupeul fără temeinicie,
Cum popa ce-n ateu îşi face bogăţie
Râvnind să-i vadă morţi pe toţi, ce-s încă vii
Şi, morţii să renască spre a boteza copii.

Iluzia, crezută, un adevăr palpabil
Că minte e minciună, nu gajul de capabil.
Speranţa, fără margini, că şi nimicul creşte
Şi, zero-umflat din nul, laur se încolăceşte.

Jindul, că vreun blestem decade reuşite
Vecinului, nevasta i-o ia pe căi greşite.
Credinţa, într-un cutremur, că va distruge o lume...
Să rămână doar el, cu tot... şi cu renume...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (25 aprilie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumoasa... dispariţie

Starletele s-au dus de mult, se bălăcind în vampe dive
-Nu cu talent şi har, cu stil- cu dezgoliri şi invective
De mascul-sex pe limbă îl dând, des, tare, cu guri sparte
Ce-ndrugă spusele, cuvânt, făr-a le ştii... C-un iz aparte!

Iar starul, el, e-un măscărici de clipuri ieftine, în reclame
Ce-şi prosternează caracter, talent, spirite afame;
Îşi vinde rol din scena castă în zi cu zi, golan pe stradă,
Făcând politică infam... Nevasta-i făcând teatru' ogradă!

La sfatul ţării e-un atlas de hoţi, repartizaţi pe zone,
Cu bale ce le curg din guri, că nu cunosc expresii!... Clone,
Aruncând, hulpavi, minciuni că sunt aleşi în dres, deştepţi,
Făcându-şi singuri legi, "sublime"... Se sublimând din strâmbi, în drepţi!?

Şi strada şi-a pierdut din farmec; femeile-s mai mult bărbaţi,
Într-un tupeu golan, cu blugi strângând bulan, sâni dezbrăcaţi,
Promovând sex total, divers, în locuri, părţi ale naturii...
Năvălind nesimţite-n bresle, fără aptitudini... Şarmul gurii?!?

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Talente

Apocaliptic, cât talent e-n foaia de-un ecran, o sticlă
Cernând pe dedesubt lichid, cristale scurse în alfabet
De tastatori ce-şi bat cu deget tâmple, plesnind de-atât poet,
Ascuns, c-aşa se poartă mutra; mister, fumându-se-ntr-o pipă...

Se lasă scurgeri pe canal, de fraze rupte inegal,
Să dea impresie de nou, surplus de acetil-cholină,
Lipind sinapse-n multitudini de franjuri, spume-n dopamină,
S-atenueze iz de gol, c-un plin de minţi schizofrenal...

Şi apelaţia dispare, titulatura-i numai stele,
Tot câte trei, căci cinci, ori şapte, îmbată rău, provoacă vomă,
Ce-ar arunca critica-n rău, în loc de lins cu mintea-n comă,
Se-nlănţuind masculi fatali, himeric erotindu-şi iele...

Talente, chiar fără de titluri, aşa, folclorice manele...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 octombrie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lady Gaga

Apariţia-i de-un stil nemaivăzut,
E peste aşteptări şi peste modă.
Fineţea-i mixul într-un necrezut;
Efort, imens talent... Din cântec face odă!

Din Stephanie, în idol îşi ia nume
În magistrală alegere de rock;
Titanii Queen cu şlagăr de renume
Sublimii muzicii moderne de artă-şoc.

Italianca nord americancă
- E prelungirea-n timp de la Madona
Simbol de secol pop, o emigrantă -
E noua muză a muzicii, e "Nuova Donna".

Divă-i deja, e-o muză a omenirii
Cu corpul impecabil ce n-ascunde...
Şi-l etalează, dând ascunşi fiori gândirii...
În amestec de vocal cu stil, lume-o pătrunde.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (25 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără pretenţii

Mă tot întreb
ce lumea vrea;
de ce iubeşte "complicat",
nu crede "sincer"... răspicat,
întortochind în van plăcerea?
... Nu intru-n joc,
sunt un afeb,
sau n-am talent de loc,
încerc să scriu
ce sincer simt
-cât nu e prea târziu-
fără să mint
şi-mpărtăşesc
trăiri -să nu se piardă-n timpuri
ca la fiecare- de-ale mele ghimpuri;
un "te iubesc"...
Dar nu trece mesajul,
nu sunt îndeajuns de snob,
nu am metafora microb,
nu-mi linguşesc limbajul...

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clone de creator

În fond suntem nişte introvertiţi
Aşa cum singuri ne creem o lume
Ce-o practicăm din experienţele antume
De talentaţi, spectaculoşi, smintiţi.

Ne făurim de secole plăcutul,
Suntem neant luat fiecare-n parte;
Nici Elvis, Marx, Chopin, sau Bonaparte
N-ar fi valori, de n-am juca... recunoscutul.

Ne-nlănţuim precum mărgele la extaz
Ce-l cultivăm frenetic între noi;
Făuritorii-ncântului de solo sau de doi
Prefigurând necazul, ne inducem haz.

Suntem consumatori la ce producem;
Nimic nu am primit, ni-l facem singuri,
Ne îmbătăm, ne scriem, creăm nimburi
Ne căutăm... În grup, plăcerea ne-o inducem.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (18 august 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Construcţie

E lumea făcută din rău, e foarte rea,
Zbătându-se-n supremaţii, tabu,
În egoism de-un viitor de acu'
Cu orice preţ; de-ar fi şi de-a elimina!

Este-un tipar preselectat, "puternic",
În mijloace şi căi fără morală;
Că şi el, etic, slăbiciune-i, boală,
Cu învingător cel mai pervers nemernic!

Este emulul zeilor, etern;
Infanterist "erou", cu baioneta
Înfiptă pe la spate... E muscheta
Ce trage-n neştiut, zeificând patern?!

E-al speciei născut; din totdeauna
Cel ce-şi omoară puiul, de-i bastard...
Călugăriţa ce-şi consumă partener... Ard
Popii pe eretici; făcând Soare... Luna!?

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (9 iunie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem la preţ redus

Ne invadăm poetic
fără vreun atestat;
naiv, clasic, eclectic
ne vindem la rabat.

E poezia azi
în goana spre declin
de miile de fazi...
ce vând oţetul, vin.

Poem e un cuvânt,
o frază fără vers;
este născut mormânt,
un epitet pervers...

... Parole-ntortochiate
înlănţuind coloane
de ritm desperecheate;
"-Se pretind prin saloane"!?!

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (19 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carnal

Viziunea este veche,
Dar o prefigurăm...
Din acte o aflăm,
Nu-i nouă, doar pereche.

"Bing-Bang" de goliciune;
Trup trebuie expus
Invocând pe Iisus
De har, creaţiune.

Scop etalări-i sexul,
Sânii mai mari, răsfrânţi,
De fese te încânţi...
Plăcerea-i... universul.

Culorile-s la modă,
- Nu în pictură, artă-
Pe pielea cea deşartă;
Din tatoo, facem odă.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (17 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piersic Florin

Oare ştiţi ce-am avut hărăzit cum destin
Sfânt popor, aşezat în frumoasă de ţară?
Cel ce face etern anotimp, primăvară!...
Singur el masculinul de floare... Florin!

Este visul ascuns d-orice fată, femeie;
Timpul său se consumă-n frumos şi talent!
N-are limite-n ani, veşnic nou, e ardent!...
Îl avem din noroc... De n-ar fi... e-o scânteie!

E bărbatul veciei, Elvis-dac adulat!
E eroul prin sine-al legendei de neam!...
E flăcău Făt-Frumos!... Sângele-i de-ardelean
E cum vinul de soi, roşu fin şi perlat!

Pot sta ore întregi să-l ador, să-l ascult
Să-mi recite poeme, de viaţă să-mi spună!
E frumos şi voinic cum e brad din cadână!...
Mă încântă de suflet, de vis, de ocult!

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (16 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Impostura nulităţii "umane"

Avem o rasă în curs rapid de dispariţie...
E omul, tocmai el -suprem în lanţul trofic-
În pierdere de sine, împins doar de-o ambiţie
Să-şi nege naturalul... "Selecţia, e utopic!"!?

E-n contrasens naturii prostia să triumfe,
Că-i din născare urmă, sau lenea de-a învăţa,
Ori şi mai grav e-un cult; că multă, poat' să umfle,
Cum spuma de la supă şi, să triumfe ea!?

Neadaptatul nu-i doar pui de om, copil,
Nu-i minus varianta, cel îndărătnic, bleg,
Nici cel pervers, ce joacă pe slabul, inabil...
Căci protejaţi se adună-n mulţimi... ce se aleg?!

S-a inventat şcolitul, mecena şi discipoli,
Dar s-a pierdut esenţa, tot multu' a câştigat
Pronând silinţa, cultul, în semne de ridicoli...
Că sunt puţini, atipici... însemnul de ratat!?

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 august 2016)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!