Replica unei soții de epigramist
La epigrama lui atât de bună,
Răspunsul ei a fost rapid, lejer,
Când i-a adus - și a uitat să-i spună -
Cafeaua, tot cu... sare și piper.
epigramă de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În liniștea nopții
Nu-i la popă-n poartă,
Este-n pat, e vie
Și tot satul știe:
Toarce-a lui consoartă.
epigramă de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cutremurul de azi-noapte a reușit un lucru de neimaginat: mi-a lăsat nevasta fără replică.
aforism de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Când instinctul primează...
Sunt, cu nevasta, într-un mic conflict
Și nu-nțeleg, căci eu am zis: "Mă lași?",
La bere, cu băieții, nu-i delict,
Iar ea s-a învoit, zicând: "Fă pași!"
epigramă de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ciudățenii
Când văd pe câte unu-n poezie
Atât de trist, cu inima pustie,
Eu îmi întreb nevasta, ofticat:
De ce-ai venit de unde ai plecat?
epigramă de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la soție, dar cu o relevanță mică.
Da
Era doar una la părinți,
Iar el - un terchea-berchea
Ce-ntruna se ruga la sfinți
Să-i fie ea perechea,
Căci tatăl ei era primar
În satul de sub coastă;
În rest, nu prea avea habar
De ce-o vrea de nevastă.
Se pare că s-a-nduioșat
De ruga lui prea-sfântul,
Iar fata s-a amorezat
Și... gata legământul!
Primarul n-a avut de-ales,
Le-a dat chiar și bolidul,
Dar a lăsat de înțeles
Că n-ar prea vrea partidul,
[...] Citește tot
poezie satirică de Daniel Vișan-Dimitriu din Parfum... vesel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tuning
A luat-o de soție
După ce a aplicat
Sfatul ce, de prin pruncie,
Maică-sa i-a repetat:
"În femei, să nu te-ncrezi,
Căci, sub chipul lor fardat,
Nu știi, maică, ce-ai să vezi.
Ia-o după îmbăiat! "
A lăsat-o să se spele
Și-a privit-o mai apoi
Pe-ndelete, -n toate cele,
C-o figură de vulpoi.
Roșie-n obraji, c-o piele
Ca mătasea: fină-fină,
Ce să mai vorbim de-acele...
Mijlocel ca de albină,
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Immortal
Eu cred că sunt nemuritor,
căci prea simt, de o vreme,
un bâzâit sâcâitor
ce-mi face mari probleme.
Când vreau să fur un mic sărut
așa, ca uvertură,
se-ntâmplă lucrul neplăcut:
o curentez pe gură.
Când vreau, de mână, să mă plimb,
în serile cu lună,
în jurul capului am nimb,
când fulgeră sau tună.
Nu pot nici vorbe să mai scot
că-mi iese vreo scânteie,
și se repetă. Nu mai pot
să fiu cu o femeie.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Immortal
Eu cred că sunt nemuritor,
căci prea simt, de o vreme,
un bâzâit sâcâitor
ce-mi face mari probleme.
Când vreau să fur un mic sărut
așa, ca uvertură,
pățesc un lucru neplăcut:
o curentez pe gură.
Când vreau, de mână, să mă plimb,
în serile cu lună,
în jurul capului am nimb
... de fulgeră ori tună.
Nu pot nici vorbe să mai scot
că-mi iese vreo scânteie,
și se repetă. Nu mai pot
să fiu cu o femeie.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce mai bard eram odată!
Foaie verde-n lung și lată,
Vine weekendul pe dată
Să îmi spună că-i în stare
Să îmi fie sărbătoare
Și, de vreau, pot sta în pat,
Nu hai-hui în lung și-n lat.
Frunză verde-n doru' lelii,
Cum să stau când sâcâielii
Ce m-așteaptă două zile
N-am ce-i face, nici cu pile,
Nici c-o vreme de năpastă,
Când e vorba de nevastă?
Foaie verde de-a de doping,
N-am ce face: merg la shoping,
Cum să dau cu oiștea-n gard?
O să ușurez din card,
Că-s doar bani și, de-am noroc,
Mai trăiesc și-i pun la loc.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Somnul rațiunii naște îngeri
Mă tot holbez la poză, nesătul
Și mă întreb: ce să se fi-ntâmplat
De a dormit mai mult decât destul
Și toată dimineața mi-a-ncurcat?
Căci, la-nceput, mi se părea că visul
Ce-a demarat în seara dinainte
Continuă și am aici trimisul
Din Lumea-Pentru-Unii-Doar-Cuminte.
Păi zău, așa! părea că e un înger
Cu aripile-ascunse undeva,
Cu buzele un roșu ca de sânger
În toamnă, nu mai zic... pe canapea.
Nu-mi aminteam, dar cred c-a fost o noapte
Activă rău, căci și eu, obosit
Din ce-o fi fost pe-acolo, printre șoapte...
"Să-i fac o poză!" brusc, mi-am revenit
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dans în verde ud
Eu v-o spun doar vouă n-aș vrea să se-audă
C-am dansat azi-noapte cu o paparudă.
Cum a fost? Păi... altfel și vă povestesc
Tot, cu amănunte, nu vă minciunesc.
Eu, fiind în pană... de-aia, de țigară,
Zic: "Mă duc, nevastă!". "Vezi că plouă iară!"
"Fir-ar ea de ploaie!" nu știam atunci
Că, prin cea udeală, mă apuc de "munci".
Mi-am luat eu singur-singurel papucii
Și-am ieșit. Un trăsnet! Iute, semnul crucii...
Cred că asta fuse: până la non-stop
M-a "trăsnit" norocul, c-a venit potop.
Cum umbrelă... ciuciu, m-am ascuns degrabă
Sub prelata ruptă de la o tarabă...
Numai că acolo s-a ascuns și ea;
O priveam și Doamne! udă mai era!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căldură mare
Venise Gicu mai devreme-acasă
De cald - păi cum? - ce alt motiv avea
Să lase el băieții chiar așa
De capul lor... cu vin de tămâioasă.
Era atât de cald că se lipise
Cămașa fleașcă de spinarea sa,
Iar cipilica îi aluneca
De pe chelia care se-nroșise,
C-o tot freca, săracu Gică, des,
Plimbând pe ea, cu o mișcare blândă,
Tichia ce-i părea, acum, osândă
Și ar fi vrut s-o schimbe cu un fes.
Dar nici căldura nu putea să-nmoaie
Un spirit c-al lui Gică, jovial,
Cu capu'-n nori, distrat, atemporal
Și care... vrea acum să facă-o baie.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Neanderthal (1)
Plecaseră, din trib, de-un an,
Ea tânără, el cam golan,
Cu aere de șef de clan.
Găsiseră, cu greu, un loc,
O grotă mare - ce noroc -
În care și-au aprins un foc.
O vreme s-au iubit din plin
(V-aș povesti, dar mă abțin)
Până-ntr-o zi când, din senin,
Nu știu prea sigur, dar înclin
Să cred c-a prins-o un vecin
Mai vajnic și de-atunci, ce chin!
Că, după ce-a simțit ceva
Ce nu simțise, nu credea
Că-n grota ei mai poate sta
Cu unul ce nu-i poate da
Decât mâncare, c-altceva
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Neanderthal(1)
Plecaseră, din trib, de-un an,
Ea tânără, el cam golan,
Cu aere de șef de clan.
Găsiseră, cu greu, un loc,
O grotă mare - ce noroc! -
În care și-au aprins un foc.
O vreme s-au iubit din plin
(V-aș povesti, dar mă abțin)
Până-ntr-o zi când, din senin,
Nu știu prea sigur, dar înclin
Să cred c-a prins-o un vecin
Mai vajnic și de-atunci, ce chin!
Că, după ce-a simțit ceva
Ce nu simțise, nu credea
Că-n grota ei mai poate sta
Cu unul ce nu-i poate da
Decât mâncare, c-altceva
E clar: nu are ce vrea ea.
[...] Citește tot
poezie satirică de Daniel Vișan-Dimitriu din Parfum... vesel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ceasul meu
Cu ceasul meu, nu știu ce s-a-ntâmplat:
De-o vreme nu mai merge cum mergea
Și nici nu pot să-l duc la reparat,
Căci el e altfel, nu-i de ici-colea.
L-am dobândit la schimb, pe-un măturoi,
De la o babă proastă ce-l voia
Și nu să măture cu el gunoi,
Ci doar să zboare ea așa zicea
A mers ce-a mers și se-auzea "tic-tac"
Mai tare "tic" și "tac"-ul mai deloc,
Știți, cu nevasta: când ea "Tic!", eu tac
Și de-aia-n căsnicie am noroc.
Când apăsam butonul ăla mic,
Îmi arăta doar ora câtă e
Și-n rest era pe cinstea mea! nimic,
Nu ca acum, când tot mă ia cu "Ce?"
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Neanderthal (2)
Ea a plecat, iar el... ce chin!
Că n-a avut, de-atunci, senin,
Ci doar furtună, iar alin,
Acolo- n peștera-cămin,
Nu are, ci doar gândul-spin
Că nu e în "ceva"... deplin.
Și s-a gândit, s-a răsucit,
Pân'-o idee i-a venit:
A mers la vraci, s-a spovedit,
I-a spus cât e de chinuit,
Și, cum să spun, a reușit
Ceva de neînchipuit.
Ce a făcut, ce n-a făcut,
Nu pot să spun, că n-am văzut,
Dar, ce-a fost mic a tot crescut
Cât? - ce să zic? de necrezut,
Că, dintr-un jet a prefăcut
O stâncă mare, într-un lut.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întâmplarea
Furios nevoie mare,
Se gândește la-ntâmplare
Și nu poate să-nțeleagă
Cum, nevasta lui cea dragă
Poate să i-o facă-așa
Lui, de parcă n-ar avea
Intuiția la ea.
Cu trei zile-n urmă-a spus
- Iar el nu i s-a opus
Că mătușa ei bătrână
E bolnavă. "Să rămână
În tot weekendul cu ea
Dacă-i liberă și vrea
Cât de cât a o-ajuta".
Și-a plecat! Iar el, "cuminte",
Doar din câteva cuvinte
S-a-nțeles, a rezervat
Și la mare a plecat
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Basm din iarna iernului
Într-un stup din Habarnam
Pe un fagure, din plin,
O albină și-un albin
Stau ca-n sânul lui Avram
Povestind de-o libelulă,
Soața unui libelul
Care zbârnâia fudul
Pe o roată de basculă
Tot privind o fluturea
(Părăsită de un flutur
Pe o ciutură de ciutur)
Ce era, de muscă, rea.
- Mama ta! Cum îndrăznești
Să te uiți așa la fufă?
Știu că ești, la minte, tufă!
Bă, tu pe-aia o iubești?
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Numai unul? (După George Coșbuc - Numai una)
Pe umeri încă are grâu,
Căci pofta n-a ținut-o-n frâu;
Mergea întins și cam lălâu,
Nici gând să se retragă.
Iar boabele cădeau pe ei
Pe toți: nuntași, însurăței,
Ba chiar și-n jur, pe puradei
Aduși de o miloagă.
Privește fix, minute trec,
Și toți mireasa o petrec,
Să facă poze se întrec,
Ea vrea să ia buchetul.
Căci, dacă-l prinde ea acum,
Chiar dacă multe-i stau în drum,
Va ști că va urma oricum.
Acesta-i e secretul.
De-acum, voi știți tot ce spun eu,
C-au dat filmarea la teveu
[...] Citește tot
parodie de Daniel Vișan-Dimitriu din Parfum... vesel, după George Coșbuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Daniel Vișan-Dimitriu despre soție, adresa este: