Poezia e ca o amantă: vine când vrea și te lasă când vrea.
citat din Emil Brumaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să nu uit că sunt poet
Poetului îi șade bine
Să fie trândav, bleu și pur.
Mânânce miere de albine,
Beie din sticle borș de-azur.
Îmbuibă-se printre chiftele,
Cu târtițe de fluturi moi.
Poetul trebuie să-și spele
Zilnic picioarele-n oloi.
Și mâinile în lapte dulce,
Și fața-n bulion de crin.
Dânsul de-a pururi va să-și culce
Pe plusuri trupul longilin.
Să nu citească, să nu scrie,
Ci numai doar poet să fie,
Cu papanași la pălărie
Și c-o iubită fistichie
Ce are sâni cât garderoba
[...] Citește tot
poezie de Emil Brumaru (1977)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezia e singurul mod al meu de a fi frumos, de a însemna ceva pentru o femeie.
citat din Emil Brumaru
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Balada poetului de duminecă
Eu sunt un poet de duminecă.
La haina mea roz am o mânecă
Albastră, cealaltă vernil.
Eu scriu doar în luna april!
Și-atunci nu mai mult de un vers
Pe care deja l-am și șters.
Îmi plac portocale și sâni.
Iubita mea are trei sâni!!!
Ea dă samovarelor lustru
Cu dânșii, schimbând la ceai gustul
Și ține morțiș să-i învețe
Cititu-n zaharnițe crețe.
Dar câteodată sunt trist,
Vai, parcă nici nu mai exist,
[...] Citește tot
poezie de Emil Brumaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt ultimul poet balcanic
Sunt ultimul poet balcanic.
Cânt c-un descojitor mecanic
Ce-nlătură, nu de pe frasini
Sau de pe ulmi, scoarțele groase-n
Lumina după-amiezii gării,
Ci de pe crinii strânși puzderii
În stive(-ntâi decapitați):
Pielița lujerilor s-o purtați
Cu jartier, păzite dulce-n viciu
De Îngerul cel de serviciu
Veșnic în urma coapselor...
Sunt ultimul poet descojitor!
poezie de Emil Brumaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
O să mai putem vreodată...
O să mai putem vreodată
Să trăim frumos și sfânt,
Când din rouă mi se-arată
Trupul tău pe-acest pământ?
O să ne mai poarte boarea
Raiului ce l-am pierdut,
Ca pe-un flutur, fericirea,
Printre îngerii plângând
Fără să deschidă gura,
Doar cu lacrima strigând?
Să ne-ntoarcem iar în pura
Poveste de la-nceput?...
O să mai putem vreodată
Să trăim frumos și sfânt,
Când din rouă mi se-arată
Trupul tău pe-acest pământ? (poem inedit)
poezie de Emil Brumaru din 111 cele mai frumoase poezii (și 2 poeme inedite) (2014)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Emil Brumaru despre poezie, adresa este: