Ion şi România

Colegul Ion Cuzuioc declară că nu-mi înţelege cartea editată bilingv

Drag amice Cuzuioc,
De nu mă-nţelegi deloc,
Nici în limba românească,
Traduc şi-n moldovenească?

epigramă de Gheorghe Culicovschi (2003)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ion Creangă este basmul românesc în care copilăria nu se termină niciodată.

Camelia Opriţa în Am îndrăznit să fiu copil o clipă (6 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Românii îl vor pe Ion Vodă cel Cumplit procuror general şi pe Alexandru cel Bun ministru de justiţie.

aforism de Valeriu Butulescu (ianuarie 2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Ion Minulescu, la romanul "Corigent la limba română"

Nu ştiu dacă aşa e
Cum te lauzi - dar se ştie
Că romanul va rămâne
Corigent la... veşnicie.

epigramă de Ion Pena din Scrieri (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian, Ion

Domnul Ion Lucian era un actor, el era o membrană a unui sistem artistic bine fixat în România.

definiţie clasică de Sebastian Papaiani
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiarele (vânătorilor Adrian Năstase – premier al României, Ion Ţiriac – ajuns mare bogătaş peste noapte, ş.a.)

Dintre-atâtea mii de fiare
Ce sunt între mamifere,
Numai omul e în stare
Să ucidă de plăcere.

pamflet de George Budoi din Bunătatea şi răutatea (5 aprilie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amicului I. P. căsătorit cu o franţuzoaică

El, român de neam, Ion,
E un om aşa şi-aşa!
Ea, Ivonne de la Lyon
E, mai rău: comme si, comme sa!

epigramă de Gheorghe Caizerliu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În Parlamentul româniei nu este nici un ţăran

Talpa Ţării în Divan
Cuvânta chiar în suman:
Azi, de-atâtea papioane
N-ai s-auzi "Bade Ioane".

epigramă de Nicanor Plămădeală din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mica Unire pentru România Mare

Istoria de vremuri înveşmântată
Şi-n lacrimile năzuinţei scăldată,
Aduce glorie, de-a nu fi uitată,
Când Mica Unire e aniversată.

Vorbitori de-o limbă să fie un popor
Şi două principate sub un domnitor,
Alexandru Ioan Cuza, unificator,
A proclamat Unirea sub steag tricolor.

În Capitala Moldavă, bucium sună,
Din Principate, compatrioţi adună,
În hora-nfrăţirii dau mână cu mână,
Uniţi de-a fi în neam şi limba română.

Spre culmi semeţe se-nalţă Tricolorul,
Ca să-l cinstească Măria Sa, Poporul.
Prin veacuri, ţării să-i cultive ogorul,
Români pe el să-şi clădească viitorul.

[...] Citeşte tot

poezie de Maria Filipoiu
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adrian Năstase – fost premier al României, şi Ion Iliescu – fost preşedinte al României, îşi lansează carte după carte

Zac în anticariate, la un leu duzina,
Merg şi eu să iau o tonă, când oi lua chenzina,
Căci la preţul ăsta, frate, c-un aşa noroc,
Nu mai trebuie să cumpăr lemne pentru foc.

epigramă de George Budoi din Politică şi politicieni (2 iunie 2013)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărturisesc că îmi este drag PNŢCD prin faptul că cinsteşte Legile Cereşti. Dar şi prin luminoasa memorie a marelui Poet Ioan Alexandru, de care a avut şi va avea nevoie Poporul Român.

citat celebru din Grigore Vieru (24 noiembrie 2008)
Adăugat de Liviu Petrina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Creangă, Ion

Creangă este o expresie monumentală a naturii în ipostaza ei istorică ce se numeşte poporul român sau, mai simplu, este poporul român însuşi, surprins într-un moment de genială expansiune...

definiţie celebră de George Călinescu
Adăugat de Alinutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ion Creangă. Cea mai roditoare ramură a eposului românesc.

aforism de David Boia (7 noiembrie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerere de recurs

În numele poporului român,
În numele a ceea ce mă doare,
Înaintez recurs fără scăpare
Cerescului şi absolut stăpân.

Noi dacă pe aici ne mai târâm,
Fă-i monument, că nici mormânt nu are,
Lui Ion, întregitorul de hotare,
Trimis acum pe celălalt tărâm.

Nu vom putea trăi cu frica-n sân,
Momentele de demnitate rare,
Trăiască veşnic România Mare,
Ce numai sieşi îşi va fi stăpân.

Îl cheamă, după ţara care-l doare,
Ion Antonescu, Mareşal Român.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Situaţia internaţională indica, am putea spune ca Byron altădată, că destinul îşi schimbase caii. Ion Antonescu - (conducătorul statului şi armatei române) - se lovise de rezistenţa celor nepricepuţi, incorecţi şi corupţi şi neputincioşi.

Pamfil Şeicaru în Adevărul trebuie amintit. Politica României, 1933-1944 (1998)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Românul, cum se ştie, face chiar şi "haz de necaz". Veneam cu masina dinspre Slobozia, prin comuna Ograda. Un ţăran era pe camp cu coasa, astă vară şi altul îl strigă. Zice "Bade Ioanee, zice, ţi-a murit soacra"! "Lasă bă, răspunse Ion, întîi munca şi pe urmă distracţia"!

citat celebru din Nicu Constantin
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Ion"

Romanul "Ion" de Liviu Rebreanu este primul roman obiectiv românesc.

definiţie de Eugen Simion (23 octombrie 2018)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printr-un neaşteptat dar al soartei, în timp ce poezia română câştigă în Eminescu expresia ei cea mai înaltă, proza narativă şi teatrul ating acelaşi nivel în Ion Luca Caragiale, un scriitor pe care îl înrudeşte cu emulul său în lirică aceeaşi perfecţiune a conştiinţei artistice, acelaşi cult al cuvântului românesc pe care îl înzestrează cu noi şi mari puteri expresive.

citat celebru din Tudor Vianu
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lutierul Ion Creangă: ce pagini de muzică preclasică ale limbii române!

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În vremea aceasta moldovenii şi cazacii deteră jaf taberei româneşti: fugeau muntenii care unde putea. Alexandru Vodă nimeri să scape la Cetatea de Floci; Pătru se opri din fugă la Brăila. Ioan Vodă intră în Ţara Românească şi făcu Domn pe un Vintilă; dar, peste câteva luni, soarta se schimbă. Ioan Vodă muri robit la turci; Alexandru îşi dobândi iarăşi tronul şi Pătru Şchiopul domni la Moldova lăudat şi iubit de toată obştea.

finalul de la Doamna Chiajna, IV. Pustnica de Alexandru Odobescu (1860)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!