Ion Luca Caragiale şi prezent

Şi

O! Bodega cu umorul
Multe bune-au pus la cale
De le ducem astăzi dorul...
Bodegar: Caragiale.

epigramă de Tudor Muşatescu din ziarul "Orizont" - Vâlcea
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marelui nostru Caragiale

Mata ai tot pocnit din bici
La moftangii şi la bibici,
Azi e mai greu, nu prea se poate
Căci au mai toţi – imunitate!

epigramă de Nicuşor Constantinescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bancnotele

Când aveam câte-un "Bălcescu"
Plăteam multe angarale.
Azi, nu pot trăi cu "Escu"
Şi de-am doi "Caragiale"!

epigramă de Viorica Găinariu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caragiale se îndepărtează de directivele retoricii clasice pe care le consideră o limitare a calităţilor de scriitor militanţi din trecut şi prezent, lucru pe care-l face şi Titu Maiorescu - În "Opere", Caragiale face distincţia între stil şi manieră.

Tudor Vianu în Arta prozatorilor români
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucrarea d-lui Caragiale este originală; comediile sale pun pe scenă câteva tipuri din viaţa noastră socială de astăzi şi le dezvoltă cu semnele lor caracteristice, cu deprinderile lor, cu expresiile lor, cu tot aparatul înfăţişării lor în situaţiile anume alese de autor.

Titu Maiorescu în Comediile d-lui I.L. Caragiale (1885)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astăzi a devenit de multă vreme un loc comun faptul că odată cu teatrul lui Caragiale, povestirile lui Creangă şi poeziile lui Eminescu, literatura română a intrat pentru prima dată în circuitul larg al valorilor culturii universale.

Romul Munteanu în Eminescu şi eternitatea discursului liric
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inflaţie veselă

Azi opera de trei parale
Deja e-a băncii simfonie:
Pe sută e Caragiale...
Căci a ajuns de comedie!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trahanache e mărginit şi influent. Caţavencu e veros, lipsit de scrupule. Agamiţă Dandanache e decrepit şi cu pretenţii. Totuşi, în comparaţie cu Caţavencii, Farfurizii şi Tipăteştii de azi, lumea lui Caragiale pare aproape idilică! E chiar capabilă să se mântuie prin râsul pe care-l provoacă, pe când demagogii, carieriştii, canaliile de azi n-au haz. In faţa lor, râsul se transformă în grimasă.

Octavian Paler în Vremea întrebărilor (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

De s-ar întoarce Caragiale

Ar zice dânsul supărat,
Văzând năravurile toate:
Eu în zadar le-am criticat,
Azi sunt aceleaşi, neschimbate!

epigramă de Mihai Haivas din O, tempora! O, mores!, Tema "Ce timpuri / vremuri! Ce moravuri / năravuri!", epigramă selecţionată dintre cele primite (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mizilul de ieri şi de azi

A spune azi găsesc cu cale
Că în Mizil e vechi un-doiu'
Ranetti şi Caragiale...
Dar nou... Proşcan şi Bădicioiu.

epigramă de Gheorghe Gurău din Festivalul de umor Romeo şi Julieta la Mizil, 2014, menţinue (decembrie 2013)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul sfinţeşte locul

De n-ar fi fost Caragiale
Ca să lovească-n parveniţi
Am fi rămas cu Haimanale...
Plus cei ce azi sunt nou veniţi!

epigramă de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paralelă cu lumea lui Caragiale

Compari "politicii" de azi, avizi
De-onoruri, de averi, vârâţi în toate;
Dar foştii Caţavenci şi Farfurizi
Sunt monumente de onestitate.

epigramă de Constantin Iuraşcu-Tataia din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caţavencu, Trahanache şi ceilalţi contează, la Caragiale, pe şansa de a-l "manipula", cum am zice azi, pe "cetăţeanul turmentat". În privinţa aceasta, nu s-a schimbat nimic. Numai că fără fostul "cetăţean turmentat", devenit "cetăţeanul apatic", "cetăţeanul scârbit" sau "cetăţeanul disperat", toată agitaţia Caţavencilor, a Farfurizilor, a Tipăteştilor e lipsită de noimă. De aceea, retragerea lui de pe scenă şi metamorfozele lui ar trebui să-i neliniştească, ba chiar să-i sperie. "Spectacolul" rămâne fără sens, hilar, grotesc, dacă Farfurizii, Caţavencii, Tipăteştii ajung să joace între ei, pentru ei, într-o sală goală.

Octavian Paler în Vremea întrebărilor (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odă la statuia lui Caragiale

Mărire vouă, lupte seculare
Ce-aproape cinci decenii aţi durat!
Obscuritatea în sfârşit dispare
Şi-un soare radios s-a înălţat.

Lui nenea Iancu i-am turnat statuie
Ce mândră o să-nfrunte vânt şi ploi.
Demers mai drept decât acesta nu e,
Căci el întâiul ne-a turnat pe noi.

Ne-a intuit genetica matrice
În care toate se aştern şi curg.
Mai bine altul nu le poate zice
Decât le-a zis bătrânul dramaturg.

Zadarnic vreme trece, vreme vine
Sub ochiul lui departe văzător;
Prin el trecutul în prezent revine
Şi calcă triumfal spre viitor.

[...] Citeşte tot

poezie de Ştefan Cazimir (19 decembrie 2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tândală: Cum aşa, Păcală: dimensiunea Caragiale a prezentului românesc?!
Păcală: Păi, dacă vrei să mai exişti, Române, ai puţintică răbdare!

replici din Braşovisme de Costel Zăgan (19 septembrie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Actuală

Nenea Iancu Caragiale
Ne-a istorisit, cu haz,
Din vremea Domniei-Sale
Ce ni se întâmplă... azi.

epigramă de Mihai Colcer din ziarul "Viaţa Buzăului" (19 noiembrie 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubindu-l într-atât pe Caragiale şi neavând decât oroare faţă de lumea noastră politică, nu pot să-mi permit să-i cobor personajele până-n mocirla de azi. Păi, Crin Antonescu nu se ridică nici la genunchiul lui Caţavencu!

citat din Dan C. Mihăilescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toma va rămâne pentru totdeauna în cultura românească, împreună cu Caragiale, un simbol al comediei de substanţă, elevate, inteligente, lipsite de vulgaritatea atât de apreciată azi de public care umple sălile şi râde la orice.

citat din Elena Caragiu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu - Etern de Înalt Cuvânt

Eminescu ar fi putut sa fie
şoferul lui Caragiale
dacă s-ar fi oprit din scrisul
genezei cu propriul sânge,
globulele albe
sfere luminoase
nu ar fi fost naşterea sa
continuă,
născându-se de o mie de ori
şi tot nu l-am înţelege
complet
astăzi scrie cu stele
şi tot nu-l auzim
în sângele literelor
sfere luminoase continuă geneza
nu, nu a venit timpul
el este pilotul eternului

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui nea Iancu Caragiale

Chiar dacă anii trec agale
Şi-n raiuri ochii şi-a deschis,
La fel şi azi, prin ce a scris,
E viu nea Iancu Caragiale;

Îl regăsim în mod burlesc,
Cu-acelaşi zâmbet ceas de ceas,
"La Moşi","La poştă", la taifas,
Unde-i "Boborul" românesc,

În vreo "Fifină", "Marghioală",
Sau în vreun Rică, Pristanda,
La vreo "Pastramă trufanda"
De pe "La hanul lui Mânjeoală",

În cei de-şi vând, simandicoşi,
Un Farfuridi, orator,
Un Dandanache, luptător,
"Parlamentarele gogoşi",

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!