
Ametist lucid declamând
Au murit caii, nechează călării
Fiori de mătase trec prin șira spinării
Se revarsă noaptea peste urbe
Statuile plâng pe străzile curbe
Pe care se plimbă ușor resemnate
Figurile triste cu șeile-n spate
Privind melancolic spre țărmul mării
Cu fața prelungă ca semnu-ntrebării;
De-a lungul plajei luminate și lise
Suspină pierdute și moartele vise
De unde cu zorii răsună duios,
Un cânt de sirenă nespus de frumos
poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!


Zilele pe cai mărunți
zilele pe cai mărunți
bat în târguri cu potcoave
și brăzdează fața lumii
pe când sclavii strigă: Ave!
herghelii nenumărate
vin în zgomot de trăsuri
și convoi după convoi
trec prin noi fără măsuri
șiruri lungi de deținuți
spală zarea pe retină
și se duc să moară unde
nu mai află nici o vină
zilele pe caii mici
trec cu timpul în spinare
și la fiecare poartă
lasă câte-o întrebare
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Unde ne sunt pungile cu scuzii
Liniștea firidelor surpată
Ninsori albastre valuri peste crâng
Vulpile deșertului se frâng
Peste amiaza asta vinovată
Străine gânduri fac un lobby
Peste care nu se poate trece
Cifrate vin din lumile aztece
Mesajele imune ca microbii
Roibii tinereților galop
Defrișează plasticul pășunii
Razele înfiorate ale lunii
Se închid în fiecare strop
Se-apropie seara și cum
Noaptea gadini tulbură iluzii
Unde ne sunt pungile cu scuzii,
Caii și trăsurile de drum?
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!


Reverie
E-atâta pace în ninsori
Și-n fulgii care stau să cadă
Că-și lasă pasul în zăpadă,
Amprenta, de mai multe ori
Iubita mea cu trup de ger
Înhamă caii suri la sănii
Cu-argint și zurgălăii. Să ni-i
Mânăm ca niște mesageri
Privește-n jur: poclade albe
Acopăr răni câte mai sunt
Și se revarsă pe pământ
Lumina blândă-a unor salbe
Coboară îngerii și-și lasă
Un strat de pur și diafan
Și plângem fiecare an
De răutatea ce ne-apasă
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!


Septembrie
Septembrie. Și dacă
E plină încăperea
Cu manuscrise, mierea
Nu va mai fi opacă
Izvorul de putere
S-a distilat cu anii
Cum murmură castanii
Eternele mistere
Se-adună pretendenții
Pe statele de plată
De fiecare dată
Cu noi și noi pretenții
Iar trântorii din stup
La fel conservatori
Rămân în închisori
Și tatuați pe trup
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!


Calul cu potcoave roșii
Fugea calul cu muscalul
Că-ncepuse-n lume balul:
Necheza ca o ispită
Jinduind a Făt-frumos
Da-ți trăgea câte-o copită,
Nu te mai sculai de jos!
Azi aici și mâine-n pustă
Și-a ajuns ca o lăcustă
Drumul lui pornit din stepa
Unde călărea Mazepa:
Călca greu și lăsa semne
Să le recunoști pesemne
Numai d-alea în cinci colțuri
De ți le bătea în bolțuri
Un colhoznic cu ciocanul
Ca să vină și la anul
(Tot el, lovi-l-ar talanul!)
Ciocanul și secerea
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Domnul Liszt (1994)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Textele de mai jos conțin referiri la cai, dar cu o relevanță mică.

Domnule parlamentar
moto: Cenzurează toți guvernul
Cu demisia și strigă
Dând în geam cu mămăligă
Până când îi doare sternul
---------
Ești ales, ții un discurs
Poți să latri și la lună
Și-ai să vezi cum pe parcurs
Intri-ncet în lumea bună
Pedagogii, demagogii
Jubilează biruința
Cum nu pridideau nici dogii
Să-și arate elocința
Disoluția nu are
Priză la reacții blitz
Doar pretenții fiecare,
Pentru-o cameră la Ritz
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!


Nimeni nu mai vrea să lucreze
Nimeni nu mai vrea să lucreze
Dacă nu-i plătit cât trei
Trec haiduci pe caii lei
Spre ținuturi calabreze
Spânzură țara de grinzi
Liderii se țin de chermeze
Babele se rujează în oglinzi
Ca niște surori siameze
Nici o grijă, spun conducătorii
Totu-i sub control așa încât
Chiar dacă apa ne-a ajuns până la gât
Așteptăm ivirea aurorii
poezie de Ion Untaru din manuscris (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vise
Ațipesc. Și vise
Împrejuru-mi cresc
Punți peste abise
Și oricât de des,
Îmi propun de veghe
Să rămân mereu
La fiece veghe,
Cade plumbul greu
Pe gene și pleoape
Dincolo de poartă
Legănat de ape
Ca o mare moartă
Obsedant o barcă
o văd. Și tresar
o clipă. De parcă
I s-ar da cu var
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!


Mai zi ceva
Mai lasă în pace manuscrisul
Zi ceva să nu mai stăm ca muții
Eu am citit că până și mamuții
Dialogau să nu-i prindă plictisul
Nu mai duce degetul la gură
Că mie îmi urlă liniștea în cap
Îmi umblă hergheliile la trap
De sus în jos, pe-un hipodrom de zgură
Tu nu vezi că s-a răsturnat odaia
Și ne ducem traiul pe tavan?
Dar ce spun eu, că totul e în van
Și-mi vine să-ți răstorn în cap tigaia!
Zi mă' ceva să nu te strâng de gât
Cum i-a turnat Xantipa lui Socrate
Căldarea cu lături pe jumătate
Și el i-a mulțumit. Atât!
poezie de Ion Untaru (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!


Fumegă înserarea
Fumegă-nserarea pe ulițele roase
Himerele coboară în șiruri din oglinzi
Păianjenii tristeții se lăfăie pe grinzi,
Pădurile adorm în scorburile joase
Cocoșii de pe case fac iar larmă
Și alergii la vânturile stranii
La miezul nopții-au nechezat cârlanii
Când a bătut un clopot de alarmă
Un flux de ape unduie agale
Un plop stingher uitat la mantinelă
Spre care urcă lent o pasarelă
Iar aerul e aspirat în foale
Un sentiment acut de conservare
Cuprinde brusc întreaga esplanadă
Imboldul cărnii care stă să cadă
De unde trebuia să zboare
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!


Reverie
E-atâta pace în ninsori
Și-n fulgii care stau să cadă
Că-și lasă pasul în zăpadă,
Amprenta, de mai multe ori
Iubita mea cu trup de ger
Înhamă caii suri la sănii
Cu-argint și zurgălăii. Să ni-i
Mânăm ca niște mesageri
Privește-n jur: poclade albe
Acopăr răni câte mai sunt
Și se revarsă pe pământ
Lumina blândă-a unor salbe
Coboară îngerii și-și lasă
Un strat de pur și diafan
Și plângem fiecare an
De răutatea ce ne-apasă
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!


Colțul de oglindă
Ciobit în colțul de oglindă
În care nu mă recunosc
Păduri de conifere și de mosc
Cu iarba serii se perindă
Și-atunci o dulce reverie
Cu herghelii de doruri multe
Inundă stepele oculte
Ca un mister ce mă îmbie;
Și pretutindenea un rost
În văzul nostru se ascunde
Chemarea muzelor pe unde
Cu anii tineri am mai fost -
Peregrinări din alte ere
Ca un tabu inconfundabil
În zborul unui dirijabil
Cu care nu mai faci avere
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!


Numai liniște
Dați-mi numai liniște și un creion
Hârtie și, eventual un glob
Și gloabă să plătesc de nu-l fac zob
Pe cel ce nu mă lasă să lucru la bruion!
Înfig țăruși pe-ntinderea de ape
Și marea de catarge o umplu la un semn
Cuvintele acestea pe care le însemn
Nu vor putea din umbra mea să scape!
Vise și corăbii: să-ntindeți doar o mână
Și nopți de ciocârlii în oricare deșert
O lume de prieteni că pe dușmani îi iert
Și aliată am numai o zână
Doar liniște-mi doresc și un creion
Hârtie și eventual un glob
Întreaga viață-am fost numai un rob
Iar lumea m-a crezut bufon
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!


Călătoria
Ațipesc. Și vise
Împrejuru-mi cresc
Punți peste abise
Și oricât de des,
Îmi propun de veghe
Să rămân mereu
La fiece veghe
Cade plumbul greu,
Pe gene și pleoape
Dincolo de poartă
Legănat de ape
Ca o mare moartă;
Obsedant o barcă
o văd. Și tresar
o clipă. De parcă
I s-ar da cu var.
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!


Jocul nostru se-ntrerupea brusc
Jocul nostru se-ntrerupea brusc
În zilele ploioase ca o
Veveriță când ieșeam să-mi usc
labele. Iar tu strigai: Makao!
Înghețase-n baltă pipirigul
Eu aveam o teamă de scaieți
Tu fugeai să nu te prindă frigul
Să întâmpini alte dimineți
Nu iubito, munții nu-s de vină
Dacă tu nu mai citești jurnalul
Trage storul, fă lumină,
Clovnul a fugit cu carnavalul
Murgul necheza. Săreau scântei
Ca dintr-o brățară de bazalt
Câte vorbe fără de temei
Îngropăm cu ziua în asfalt
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Floare de lotus (2006)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!


Colind
Se-nveșmântează-n alb Râmeții
Și Alba Iulia de ger
Sănii albe sparg nămeții
Cu caii dalbi și lerui ler
E firea-ntreagă mai curată
Și bat în clopote ninsori
Trimișii Domnului se-arată
Strălucitori ca niște sori
Se-mbracă lumea în zăpadă
Și se acoperă cu ger
Ninsoarea stă din cer să cadă
Pe caii dalbi și lerui ler
O Doamne, câtă strălucire
Și spune îngerul voios:
Azi vise face mântuire
Că S-a născut Domnul Hristos!
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!


Plimbare cu trăsura
Te-aș invita iubito-n trăsură pe la șase
Să facem o plimbare cu storurile trase
Când soarele apune în suflete solemn
Trăsura e din cronici și caii sunt din lemn
Avea zapis, plimbarea-i permisă doar pe seară
Dar vezi că vizitiu-i ca la muzeu, din ceară
Și se ferește strașnic să calce pe termite
Căci datoria lui atât e: să imite
Cum și noi suntem două plăpânde imitații
De care n-au să știe vreodată invitații;
Să-ți ceri bilet de voie căci părăsindu-ți locul
Figura de ansamblu, n-o afectează jocul
Să-mi spui ce ai e spus discret și pe șoptite
Cum picură tăcerea în seri din stalactite
Să te menții în formă, vom merge doar la trap
Aș vrea să fii atentă și semn să-ți fac din cap
Că inima nu are de ce să ne palpite:
Noi suntem manechine cu arcuri ruginite
poezie de Ion Untaru din Domnul Liszt (1994)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!


Odă la o pană
moto: Model de carte
Model de carte
Mintea lui a mers prea departe
Mă uit, te contemplu,
Te dau exemplu
Cum nu trebuie scrisă o carte
-------
Pană, să nu cazi în pană
Că-mi dezafectezi moralul
Străduința mea e vană
Și mă ceartă caporalul
Mă' tu ăla fără carte
Ce te crezi cu capul mare
Vino-ncoace: șapte arte
Nicăieri nu-s de vânzare!
Inspirația sau muza
Și pe care pun temei
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Lociuesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!


La dezastrul de pe piață
Hai paiață joacă-ți rolul
Îmbrăcat în haine moi
Să-ți aduci și tu obolul
Vremurilor astea noi
Spune-ne să te privim
Să ne recunoaștem gena
Când te-or duce, aferim
Să lași singură arena
Câte vorbe otrăvite
Ți-au ieșit ție din gură
Omorai un lan de vite,
Umpleai grâul de mălură
Și-un cuvânt pe altu-l spală
Poate înghite tata moșu'
Ptiu, mai maimuță tropicală
Că mai ai și fundul roșu!
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Ion Untaru despre cai, adresa este:
