Livada
mai am atîtea amintiri
de care voi să scap
-un car întreg cu coviltir
și altul cu proțap
și curg la vale trași de boi
la deal de draci
ș-apoi se-nhamă când strigoi
când stol de raci
și mă trezesc într-un târziu
printre martiri
plantând livadă in pustiu
cu amintiri..
poezie de Iurie Osoianu (15 decembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorul...
mi-e dor de cuvintele tale
de șoaptele tale ce curg
senin ca o apa la vale
de soare în tainic amurg
mi-e dor de privirile tale
adânci ca o mare de flori
cu unde pe-alocuri ovale
pe-alocuri cu iz de fiori
mi-e dor de speranțele tale
(- ale mele demult s-au trecut)
speranțe ca tine, loiale
doar ție. Și mie - tribut...
poezie de Iurie Osoianu (5 ianuarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Versul meu
versul meu întotdeauna ba e trist
ba-i numai jale
versul meu în care ba exist
ba curg la vale
versul meu e todeauna ba alint
ba ideal
versul meu în care ba te mint
ba fug la deal
versul meu e todeauna ba destin
ba nenoroc
versul meu în care ba ești chin
ba stai pe loc...
poezie de Iurie Osoianu (17 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din haos iar în haos...
... s-a stins o lumânare în clipa prinsă-n zbor
de mâța pe spinare și arma la picior
și trece printre dealuri ecoul trist și gol
de ape și de maluri și vite în ocol
din larma dimineții se naște-o nouă zi
cu umbre de tristețe pe nori de ploaie gri
și curge lin la vale în unde amărui
mereu pe-aceiași cale, mereu a nimănui...
poezie de Iurie Osoianu (25 august 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răsuflarea...
vreau să rămân unicul bărbat
chiar și dacă doar în visele tale
vreau să știi că te-am condamnat
să curg ca o apă la vale
vreau să mă vezi în orice oglindă
chiar dacă-s vagi și neclare
vreau să mă cauți în orice colindă
și-n păsări stârnite să zboare
și-nca mai vreau să te întâlnesc
lîngă ultima mea suflare
și-ntr-un zâmbet crispat să șoptesc
că te las și că nu mă mai doare...
poezie de Iurie Osoianu
Adăugat de Vasili
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trădarea...
Motto: 3 mai 1997: 22 ani de la una dintre cele mai mari trădări
din istoria României: Tratatul cu Ucraina.
de la Iulia Albă la Alba Cetate
trece țara mea dalbă în străinătate
de la Alba Cetate la Bucovina
trei fantome drept state, în rest Ucraina
de la Bucovina o iei mai la vale
tot lumea română îți iese în cale
aici Basarabia stă nemișcată
cu capu' sub sabie, cu restu' plecată...
de la mare la munte, de la munte la stele
nici elite în frunte și nici frunte cu ele
doar trădare vulgară, doar cumplită hoție
numai umbră din țara ce-i mai zic Românie.
poezie de Iurie Osoianu (10 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Troiță
... ce frumoasă-i dulcea Bucovină
și ce nume Doamne i-ai mai pus
-nume care nu se mai termină
ori de câte ori să nu-l fi spus
mai la vale Basarabia stă tristă
odihnindu-și crucea Ta pe spate
și te roagă Doamne și insistă
și te roagă iar să-i faci dreptate...
încă mai la vale plâng ținuturi
care s-au trezit retrocedate
prin tratate Doamne și de luturi
și de Tine și de Țara blestemate
toată stânga Doamne-i Românie
toată stânga Doamne încă-i Țară
poate Doamne, faci cumva să fie
întregită iar. A treia oară...
poezie de Iurie Osoianu (15 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Catrene triviale
cade pământul
lumea și cerul
în legământul
tare ca gerul
apa la vale
curge în cale
coarde vocale
rup verticale
moare iubirea
inima moare
slabă ca firea
albă de sare
melancolia
tristă oftează
în colivia
largă la bază
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (15 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
... când am venit pe lume
totul îmi părea real
și sânul mamei
și lăpticul ei oval
azi nu-i mai mult
mămica pe pământ
azi viu mă culc
mă voi trezi frâmânt...
azi cerul nu mai este albăstriu
în ochii mei ci numai cenușiu
de când și taica-n simplitate de sicriu
s-a dus pe drum pe care nu se merge viu...
când am venit pe lume
timpul îmi părea un val
s-în brațul maicii lumea
valea cea din deal
azi tot mai des mă vreau
unde de-o viață sunt trimis
să stau la cald
acolo in... abis...
poezie de Iurie Osoianu (17 iunie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Și gândul plânge ...
și stau cu gândul rezemat de geam
și geamul tace
de parcă între ei ar sta un ram
cu spini cu ace
de parcă între noi ar sta senin
și clar de lună
și tu mi-ai reproșa că nu mai vin
s-aduc furtună
că ceața se ridică peste mări
cu sânge rece
că vine peste noi și depărtări
și nu mai trece
că bolovanii vin la vale peste munți
porniți să fiarbă
că nici o stâncă nu mai poți s-o mai ascunzi
sub fir de iarbă
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (25 octombrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numele toate durute
... dacă ar fi să renunț
iar la singurătate
ar însemna să pronunț
numele celor
uitate
ar însemna să revin
iar la iluzii pierdute
la amintiri care țîn
numai de cele durute
ar însemna scotociri
iar în trecuturi trecute
ar declanșa rătăciri
de avalanșe tăcute
și iar în sine mă-ncui
în carapace avidă
de tot ce-a fost și ce nu-i
singurătatea lichidă
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (19 decembrie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Covid-ul și moldoveanul
Motto: Două sedii ale Judecătoriei Chișinău,
vor activa într-un regim special după ce
doi angajați au fost testați pozitiv la Covid-19.
După raita-n parlament, ca o superstiție,
trece virus imanent și pe la justiție!
Mai sleește, mai separă, într-un stil sinistru,
și puterile și țara dintre Prut și Nistru.
Numai că... se stinge lume simplă ca un boț de lut,
din elită - nici un nume, nici un hoț, nici un mancurt!
Nici o lepră, ordinara: Președinte, prim- ministru
numai medicii și țara, Prutul și bătrânul Nistru.
Stă acasă moldoveanul, fără muncă și parale,
stă și-și scarpină aleanul -când la deal și când la vale,
Căci i-i scris în catastife și trecute la registru
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (4 iunie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hoții
... au furat o bancă - bine c-au furat
au furat mai multe, hai că tot nu-i rău
a rămas în țară numai un... pătrat
și în jurul lui pupcuristi de-un leu
am fugit departe, pe meleag străin
și trimit acasă pentru cei rămăși
dolari de culoarea verdelui venin
pentru-ai mei părinți, pentru copilași...
și prin bănci furate curg și curg parale
și rămân procente - pentru-a lor sudori
și economia fuge-ncet la vale
harnice albine zumzăie prin flori...
poate-n altă viață alt strigoi de soartă
îmi va pune-n palmă boaghe de noroc
căci în viața asta ultima chișoarcă
guvernanții ăștia cu sughiț mi-o storc...
poezie de Iurie Osoianu (17 noiembrie 2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coada
... coadă la Moscova, coadă la Roma, coadă pe luna și soare
văd că diaspora cade în comă cu coada băgată între picioare
țara n-are nevoie, țara nu îți vrea votul, țara-ți scuipa jingas în față
dar oricum, stai la coadă ca idiotul și votezi pentru hoții de-acasă...
coadă la Padova, coadă la Sanct Peterburg, coadă la Riga și Timișoara
ca apa la vale ai noștri tot curg cu voturi să-și sprigine țara
țara bunicilor, țara părinților, țara copiilor fără părinți
-țara opincilor, țara vladicelor, țara lor țara de oameni cuminți...
hei plohotnicilor, hei voi filaților, hei voi cecanilor, să nu îndrăzniți
la votul plecaților la votul ramașilor, la votul orfanilor să va lăcomiți
căci orișicum, patru ani colo-coace ne mânați că pe o turmă de oi
măcar odată de la Ștefan încoace fi-ți oameni și voi că și noi...
poezie de Iurie Osoianu (30 noiembrie 2014, Moscova)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Textele de mai jos conțin referiri la văi, dar cu o relevanță mică.
Norocul...
Motto:,, El ne-a luminat înțelesul și bucuria nenorocului de a fi român ". M. Eliade
În splendoarea nenorocului
De a fi păgân
Ba înjur de mama focului
Ba bojocii țin...
Ba croiesc din scurt o cale
Ba din lung în lat
Ba prin ceruri pun agale
La bănaturi hat...
Ba mijesc, zâmbind la Soare
Ba plangând la Lună
Ba din stele căzătoare
Împletind cunună
Și virtuțile norocului
Întălnite-n cale
Las la straja locului
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (17 ianuarie 2021)
Adăugat de Anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azurul...
. E albă noaptea, dulce și tăcută și cristalină ca un ștof de catifea, iar raza lunii saltă când strănută pe albăstrimi de pură zeflemea...
În jur atâta liniște loială și atâta pace-n întunericul pestriț că simți cum îți încing diagonala centuri de asteroizi răblăgiti.
Pe pagistea din vale, la izvoare, perechi de cai nechează grațios și zăngănesc din chinuite fiare, mușcând din șolduri, cu și fără sos.
Și greierasi rup strunele surdinii, improvizând printre vâltori a lea Sopin se văd furnici ținând caușul mănii să soarbă rouă rece de Eden...
Și stau într-o solemnă dispersare, cu orizonturi sângerii la răsărit, și luna se gătește de culcare chitindu-și deal mai moale și ferit.
Sătul, într-un târziu, de așteptare și contemplarea hăului din jur, pornesc încetișor înspre vâltoare, să prind și dimineața de azur...
poezie de Iurie Osoianu (5 august 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacteia
mereu atras de Calea Robilor
prin noapte neagră ca o smoală
trec golul circular al snobilor
ș-ajung la fundul plat de oală
intretait de rău cu ape
ce sparge munți în sus din vale
și prin sisteme cu supape
mereu irigă intervale
și cât nu cerc s-agăț privirea
de vre- un reper de vre-o alee
nu văd întărea nici esirea
a Căii Robilor-lactee
ci simt doar gaură de vierme
cu lânced iz de vremi trecute
ș- aud al Romei glas de terme
cu Cartagine-n juru-i mute
eu caut însă viitorul
nu vremile demult apuse
prin gaură tot mut piciorul
spre orizonturi suprapuse
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (15 aprilie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carul Mare...
Ultima noapte de vară,
ultima noapte, pe care
pârtie lasă stelară
roțile Carului Mare...
Iar am rămas fără suflet,
fuge când dorm și gata,
fuge tiptil, cu răsuflet
parc-alungat cu lopata.
Și mă cuprinde o jale,
jalea de toți și de toate
curge ca apa la vale,
dusă de moară în spate....
Curg ca o piatră zmuncită
din-tr-un vârtej atmosferic
și peste zare zburlită
plată ca râsul isteric.
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (14 august 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt un biet moldovan...
Sunt un biet moldovan
Și mi-e soarta amară
Nu-s Ion ci Ivan
Și nu domn ci tovărăș
Desparțit de ai mei frați
De ghimpat ă hotară
M-am lăsat împăcat
Cu a mea soartă amară
M-au făcut comunist
Și-am ajuns de ocară
Stalinist- bodiulist
Și mancurt fără țară
Cu fanfare întîlneam
Pe "nacealnici" la gară
Și-n Rusia căram
Pîinea mea cea amară
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (6 mai 1990)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Așa cum..."
la începuturi sentimentele ardeau
așa cum numai sentimentele pot arde
în foc de artificiu și petarde
ca un cuvânt primar, rostit pe șleau
apoi în avalanșe de cuvinte
așa cum numai avalanșe curg în cale
sorbind în sine când un deal când vale
am modelat o dragoste. Fierbinte
din colb stelar și raze lungi și reci
așa cum poate fi doar dragostea curată
fierbintea dragoste în spațiu dizolvată
am atașat-o epitetului-de veci
și ne-am pornit prin lume amândoi
așa cum pot porni doar suflete senine
și împletite-n aliaj de ștofe fine
cu coarde lungi din inima din noi
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (18 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Iurie Osoianu despre văi, adresa este:
