Amintirea ta
Privesc pe cer
stele fără număr
plăpânde gânduri tresar
în albastre amurguri
pescărușii își resfiră aripile
în briza îmbietoare
cu aromele-nserării
jur-împrejur razele lunii
sting conturul umbrei
din adâncuri
frumusețea clipelor profunde
din lumină și întuneric
tăceri din cercuri mari de ape
se prind în cunună
timpul, ca o plutire nefirească
îmi amintește de tine,
castele de nisip spulberate...
poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Firave sentimente
O! Cât mă apasă,
cuvintele rostogolite-n urma ta
strivind firave sentimente
în vâlvătoarea nopții
cu ochi triști privesc în zare,
luna îmi pare acum umbrită
de lumina unui felinar
e târziu,
crâmpei de gânduri
se așează-n suflet
aroma toamnei mă cuprinde,
viața este un mister
de necuprins
se așterne zi de zi
cu același parfum
mi-a arătat drumul frumos al iubirii
prea târziu...
peste clipe nedeslușite
o lacrimă uitată se așează,
când visele se frâng
[...] Citește tot
poezie de Maria Ciobotariu (2017)
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copiii - lumina vieții
(Celor mai scumpe ființe din viața mea)
E atâta soare și atât de bine
Când vă privesc pe voi, copile,
Cu voi e tinerețea mea și dorul
Cuvintele ce-și au izvorul
Sub ritmurile dure ale vieții
Sunteți mereu o primăvară.
În inimă păstrez poemul vieții
Lumină- a timpului ce poartă
Parfumul curat al tinereții.
Voi sunteți lumina vieții mele
Ați izvorât din inimile noastre
Din frumusețea zorilor albastre.
Poezia a primit,, Diploma de excelență,, în anul 2019-Albania
poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colț de vis
Pașii mă poartă pe țărmul
unde valuri mișcătoare
limpezesc oglinda mării
dorul împletește fir de aur
din razele soarelui
steaua iubirii este mai aproape
ca niciodată
cânt de pescăruși
mă leagănă,
pe fragede mărgele de nisip
te zăresc venind
pe vâslele vântului
din nesfârșita depărtare
ștergându-mi ochii
ce au plâns cândva...
E primăvară!
Nu știu un alt anotimp
mai frumos,
unde copilăria s-a retras
într-un colț de vis.
poezie de Maria Ciobotariu (15 februarie 2015)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Mi-e dor...
Mi-e dor de satul meu natal
leagănul copilăriei
de livada de pe deal
unde pașii mei treceau
printre flori-nrourate
mi-e dor de părinții plecati,
lacrimă rămasă vie
și de ulița pe care
au răms urmele mele
astăzi toamna lin coboară
la casa însingurată
unde ceața se ridică
printe frunze ruginii
peste pașii mei trecuți
și pașii ce vor veni...
amintirea o păstrez
sub un colț frumos de cer
unde gandul meu curat
poartă-n el dulce mister.
poezie de Maria Ciobotariu (2017)
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poemul frunzei
Mai lasă-mă o clipă
să te mângâi
frunză căzută pe cărare
frumusețea ta,
o port cu mine
din timpul pomului în floare
simt emoția nestăvilită
alin durerea
cu o rugă fierbinte
ce urcă în zboruri neștiute
vei renaște-n primăvară
în muguri de speranțe
și flori de giuvaer
m-ai dezbrăcat de verdele privirii
când focul iubirii ardea
apoi te-ai transformat
în galben zâmbitor
vântul oftează
în lunga dezmierdare
sub muzica suavă
[...] Citește tot
poezie de Maria Ciobotariu (8 octombrie 2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Textele de mai jos conțin referiri la frumusețe, dar cu o relevanță mică.
Cad fulgi ca într-un vis...
Dincolo de fereastra toamnei
cad fulgi ca într-un vis
iar soarele se pierde printre nori,
ca un visător ce trece,
prin oglinzile timpului
steluțe albe
se aștern peste pământul umed
vântul cu atingerea sa rece și ușoară
privește spre mine din neant
ridicând brațele spre cer
poartă parfumul dimineții
pictând razele soarelui
pe pragul zilei
rătăcesc visele iernii
cu delicatețea sa magică
și îmbrățișarea calmă
în lumina lunii se aprinde depărtarea
sub întunericul senin al nopții
din marginea pădurii
se aude glasul cristalin al unui cerb
[...] Citește tot
poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e dor de tine
Frumoasă zi, când soarele răsare
La geamul dincolo de nori,
Unde privirea dorului așteaptă
Să te cuprindă-n brațele de flori.
Ce dor adânc mi-era de tine
Dulce fericire-a tinereții,
Zâmbea izvorul lângă mine,
Scăldat în raza dimineții.
În fericire vom pătrunde
Cu dragostea mult preacurată,
[...] Citește tot
poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Floare roșie
Ascunde-mă în umbra ta
să fiu o floare roșie
printre spice de grâu
iar soarele să lumineze
chipul în primăvară
învelește-mă
cu parfumul tău
când privighetoarea cântă
la revărsatul zorilor
ascunde-mă
între filele timpului,
ca o rază de curcubeu
când plouă neîntrerupt
ține-mă lângă tine
în amintirea primei iubiri
când pășeam
prin pădurea cu stejari
în cea mai frumoasă zi de mai
voi fi o mângâiere de vânt
un murmur de-abia șoptit
[...] Citește tot
poezie de Maria Ciobotariu (17 martie 2020)
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copiii - lumina vieți (Celor mai scumpe ființe din viața mea)
E atâta soare și atât de bine
Când vă privesc pe voi, copile,
Cu voi e tinerețea mea și dorul
Cuvintele ce-și au izvorul
Sub ritmurile dure ale vieții,
Vibrând mereu ca o vioară,
Atunci când gândul mă frământă
Sunteți mereu o primăvară.
În inimă păstrez poemul vieții
Lumină- a timpului ce poartă
Parfumul curat al tinereții.
Voi sunteți lumina vieții mele
Ați izvorât din inimile noastre
Din frumusețea zorilor albastre
poezie de Maria Ciobotariu (18 septembrie 2012)
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumusețea toamnei
Câte dorințe rămân neîmplinite
Și câte vise în noapte mai așteaptă
Dimineți cu soare și parfum
În lumea neînțeleasă prin cuvinte,
Ce au rămas la margine de drum...
Numai izvorul cel cu apă rece
Îmi potolește setea care mă cuprinde
Murmurul vieții se aude lângă mine
Când toamna cu pași repezi vine
De dor și bucurie, când ploaia cade
Și un miros de crizanteme plutește-n aer
Cu prospețime de frunze și culori
Iubirea revine încet, în suflet și-n priviri
Razele de soare îmi dau binecuvântarea
E iarăși toamnă, iar vara-mi spune adio...
Merg liniștită să îmi găsesc cărarea
Îmi este bine să vorbesc cu tine,
[...] Citește tot
poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gingașa căprioară
Mi-a apărut în vis o căprioară
privea spre stânca
încremenită a zării
în ochi îi ardea flacăra însingurării
simțea cum zările se deschid
sub un văzduh arid, ars de soare
o frică grea o cuprindea
secundă din platonicul destin
mă opresc când vânturile bat
și trec în zbor albastre păsări
în sfârșitul trist de toamnă
parcă ar fi o altă lume
un alt hotar de anotimp
între acel azi și acel ieri,
miraculoasă asemănare
întind mâinile și cuprind
gingașa căprioară,
o frumusețe uimitoare...
îmi amintesc de nerostita copilărie
ascunsă între ani
[...] Citește tot
poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Maria Ciobotariu despre frumusețe, adresa este: