Marius Turda despre naţiuni

Susţinând că statul trebuie să intervină pentru îmbunătăţirea corpului său social prin măsuri eugenice, eugeniştii credeau într-un ţel nobil, şi anume crearea unei naţiuni puternice şi sănătoase. Astfel, ei nu erau preocupaţi doar de salvarea individului de anomia modernităţii, ci se angajau şi în efortul de a salva naţiunea, de a-i asigura un destin istoric pe măsură.

Marius Turda în Eugenism şi modernitate. Naţiune, rasă şi biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eugenismul nu numai că a oferit o nouă interpretare a corpului naţional şi social, dar a influenţat şi tehnicile de igienă şi patologie medicală fără de care naţiunile moderne ar fi degenerat şi, fiind astfel slăbite biologic şi social, ar fi pierdut teritorii şi resurse naturale.

Marius Turda în Eugenism şi modernitate. Naţiune, rasă şi biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eugenismul naţional se referă la influenţele care sunt controlabile din punct de vedere social şi de care depinde starea naţiunii. Existau două tipuri de influenţe: cele care afectează rasa însăşi şi cele care afectează sănătatea ei.

Marius Turda în Eugenism şi modernitate. Naţiune, rasă şi biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Discursul protecţionist şi autohtonist al lui Viktor Orbán împotriva refugiaţilor în Ungaria nu e identic cu antipatia lui Donald Trump faţă de imigranţi, dar este clar că ambii îşi asumă un rol "providenţial", şi anume cel de a salva naţiunea. Ei reprezintă, de fapt, interesele maghiarilor şi americanilor "adevăraţi" şi nu ale celor "corupţi" de globalizare, discursuri liberale şi multiculturalism.

Marius Turda în ziarul ''Adevărul'', articolul ''Donald Trump şi noul vis american'' (14 noiembrie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În România existau minorităţi naţionale, iar ideea de bază era crearea unui stat ideal pentru o naţiune ideală: cea română. În anii '40 biopolitica a devenit politică de stat, cu alte cuvinte România a introdus legi rasiale, cum ar fi legile antievreieşti, care prevedeau, printre altele, o definiţie pe bază de "sânge" a românului. Unele idei eugenice şi biopolitice au fost împrumutate din Italia fascistă şi Germania nazistă; altele au fost rezultatul direct al naţionalismului românesc.

Marius Turda în ziarul "România liberă", interviu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Discursul public despre eugenism a fost foarte răspândit, de la reviste de popularizare a ştiinţei şi medicinii până la reviste de interes general, expoziţii publice şi conferinţe radio. Au existat reviste specifice dedicate eugenismului şi se preda la universităţile din Bucureşti, Cluj şi Iaşi. Spre exemplu, expoziţia publică din Parcul Carol din anul 1936 dedicată copilului, organizată de Fundaţia Principelui Mircea. Panouri şi pavilioane tratau diferite subiecte legate de copil şi familie, de la alăptat până la educaţia eugenică: părinţii erau informaţi despre importanţa eredităţii, a bolilor congenitale, a bolilor venerice, despre importanţa familiei pentru stat şi naţiune.

Marius Turda în interviu (23 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!