naţiuni şi prezent

naţiune

Naţiunea nu este o întovărăşire economică de producţie şi consum, nu este o juxtapunere de indivizi cu interesele lor subiective şi egoiste, ci este un mare suflet rezultând din sufletele tuturor, strânsă împreună de amintirile trecutului, de primejdia prezentului şi aspiraţiile viitorului.

definiţie celebră de Barbu Ştefănescu Delavrancea
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecaterina Andronescu (PSD), numită de presă Abramburica, care, la cei 71 de ani, ocupa a 4-a oară funcţia de ministru al Educaţiei, a fost demisă astăzi de premierul agramat Vasilica Dăncilă (PSD), numindu-l interimar pe agramatul Daniel Breaz (pamflet)

Agramată Vasilică,
Ce-ai avut în bibilică?
După-Abramburica rea,
Doar un Breaz ne mai lipsea!

Doamne, fă Tu o minune,
Scapă-această naţiune,
De-agramaţi şi de netoţi,
Fă-i să plece-acasă, toţi!

pamflet de George Budoi din Aceşti Agramaţi care ne conduc (2 august 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vot ...

Trist şi aspru urmăreşte,
Peste ani poporu-n lut,
Secera care răneşte,
De acolo, dinspre Prut.

Astăzi, el s-a luminat
Şi a luat calea cea bună,
Printr-un vot clar exprimat,
De naţiunea mea, română...

poezie de Liviu Reti (16 noiembrie 2014)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astăzi, mai mult decât oricând, viaţa trebuie să fie caracterizată de un simţământ de responsabilitate universală, nu numai naţiune faţă de naţiune şi om faţă de om, ci, de asemeni, om faţă de alte forme de viaţă.

citat din Dalai Lama
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am scris nu numai o singură dată că, datorită unui mic de cuvinte, somnul raţiunii (expresie care aparţine marelui pictor spaniol Goya) poate fi citit în cheie politică, şi aplicat la starea societăţii româneşti de astăzi. Această societate pare a ilustra în prezent un regretabil poate chiar fatal, somn al naţiunii, care la rândul său, naşte monştri. Alegerile din anul trecut indică, prin rezultatele lor, o dovadă îngrijorătoare în acest sens. "Reciclarea" comuniştilor de ieri, precum şi a foştilor securişti, care acum ocupă poziţii importante în toate domeniile activităţii social-politice-culturale, este un alt exemplu la fel de alarmant.

Ştefan Augustin Doinaş în Interviu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Raţiunea la români

Acei aleşi de naţiune,
Ce astăzi legea o aplică,
Uzând mereu la raţiune...
O fac din ce, în ce, mai mică.

epigramă de Nicolae Bunduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nepoţii bunicuţilor internaţionalişti sunt astăzi adepţii globalizării. Ce naşte din gloabe istorice naţiuni mănâncă...

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul îşi alege propriul Anturaj

Sufletul îşi alege propriul Anturaj –
Apoi – închide Uşa –
În faţa Majorităţii lui – prezentul în derapaj
E nevoit să facă tuşa.

Indiferent – observă Rădvanele – oră de oră
Aşteptând la Poarta-i joasă intrarea în oraş –
Indiferent – un Împărat în genunchi imploră
În faţa lui pe Covoraş.

L-am cunoscut – dintr-o Naţiune, dintr-o mulţime –
Alege Unul – îndată
Apoi – închide Valva atenţiei şi se retrage-n sine
Ca o Piatră.

poezie clasică de Emily Dickinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum am putea într-adevăr să încredinţăm soarta popoarelor pe mâna unor fiinţe a căror capacitate craniană este cu zece la sută mai mică? Abia ajung astăzi creierii cei mai dezvoltaţi pentru a putea conduce o naţiune pe calea progresului şi prosperităţii materiale... Din 1.000 de căpăţâni măsurate a rezultat 1.410 grame greutate mijlocie la bărbat şi numai 1.250 la femei.

Titu Maiorescu în conferinţă la Ateneul Român (1882)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marţi 15 Iunie 2010 (Genocid)

Astăzi, dragă naţiune,
Iubiţii noşti' conducători
Au mai trântit o moţiune
Să murim mult mai... uşori

epigramă de Vasile Iuşan din Postelectorale (2010)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moţiunea (simplă, complicată, fie cum o fi) a trecut; trăiască... naţiunea; joc de cuvinte

"Moţiunea", complicată a trecut,
Am rămas cu "noţiunea" de... rebut,
Suferă la greu astăzi "naţiunea",
Fi'ndcă-n parlament n-a-nvins "raţiunea"!

epigramă de Gheorghe Gurău (iunie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, monumente glorioase, subterane istorice şi măguri misterioase ale României! Deşi nimenea din noi, care ne pretindem astăzi arheologi, nu ne pricepem cum să vă scăpăm din întunericul în care zăceţi de zecimi de secole, deşi năravul nostru este de a râde unul de altul, deşi ne place numai parada de vorbe publicate prin foi; dar mâine poate veni ziua în care tinerimea studioasă, păşind după descoperirile noastre, vă va scoate din întunericul pământului României şi vă vor arăta naţiunilor luminate, care sunt atât de zeloase pentru monumentele patriei şi ale străbunilor lor.

finalul de la Istoria fondărei oraşului Bucureşti de Dimitrie Papazoglu (1891)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simţul măsurii... Ce paravan pentru lipsă de simţire, adesea! Îi văd afectând că nu înţeleg cum poţi să crezi în neantul tău dincolo de ce este el astăzi. Trebuie să ai simţul măsurii, spun ei...
Dar ei îl au pentru ei? Îl au pentru neam, pentru ceilalţi, pentru tot ce le e străin; dar pentru ei, nu. Fiecare din noi - recunoaşteţi asta, fiecare - crede obscur despre sine că ar putea deveni aproape orice: prim-ministru sau conducător de oaste. S-a întâmplat că n-a devenit, i-a lipsit ceva sau altceva; dar, în principiu, putea ajunge acolo. Oricare viaţă trăită la persoana întâi are măcar o libertate, măcar un iraţional.
Şi acum înţeleg de ce predică ei măsura: nu trăiesc la persoana întâi. Sânt "obiectivi", fiindcă nu e subiectul în joc. Sânt în naţiune, dar nu sânt naţiune. Că tocmai asemenea oameni te condamnă în numele bunului-simţ, e firesc. Atâta le-a rămas ca simţire: bunul-simţ.

citat celebru din Constantin Noica
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poporan: Alo? Alo? Doamna Opinia! Săru' mâna! Cum ce fac? Sufăr, doamnă! Zac, încătuşat în beciul rece al dictaturii! De data aceasta sufăr pentru dreptate. Şi toată naţiunea suferă împreună cu mine! Pentru că n-a fost ofsaid, doamnă! Slobodan Libertis este un mare patriot... (Pauză). Vreţi un interviu? Cu toată plăcerea... Veniţi la prânz! Programul meu zilnic de suferinţă este până la orele paisprezece. Dar astăzi e vineri. Am zi scurtă... (Pauză). Da, da... (Râde zgomotos). Pe şeful meu de cabinet îl cheamă Nerva! Are nume de împărat, dar este un ţăran convins! Suntem republicani, însă ne punem mari speranţe în monarhie... Poftim?. L-aţi văzut pe Nerva prin piaţă? În timpul programului? Ei, şi? Eu l-am trimis la piaţă! I-am făcut program cu publicul! I-am făcut program de piaţă pentru că mă interesează economia de piaţă. Asta-i bună! Nu e nici un abuz! L-am trimis pe Nerva la piaţă în interes de serviciu... Da, da! Vă aştept...

replică din piesa de teatru Partidul Naţional al lui Tata (Fantezie balcanică), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

...hai Românie planetară

.. hai Românie planetară, proiectul pur Dumnezeesc
azi iar e ziua ta ca Ţară cu care pot să mă măndresc
indeferent de toate cele, de viitor, prezent, trecut
eu şi la bune şi la rele voi sta să te admir, tacut

ca cea mai dulce naţiune din şirul lung de natiuni
venită din genuni străbune, şi susţinută de genuni
pastrată-n şir de lungi milenii în mod special de Dumnezeu
stiind că printre atîţea genii, voi apărea cândva şi eu

un simplu omulean, mai simplu decât oricare din romani
un biet ţăran care pe timpuri tăiase frunzele la câini
si care azi îţi adresează urări de bine şi succes
timid în sinea sa scandeaza - eu... Românie... te iubesc.!!!

in rest, atîtea minţi subtile îţi plâng de milă şi de dor
atîtea mutre cu şenile tocesc condeele de zor
- eu visător fiind din fire îţi spun la revedere Ţară
la sărbătoarea Reunirii în cea de-a sută primăvară.

poezie de Iurie Osoianu (1 decembrie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Solidari

În vremurile acestea, cu multă tensiune
Când violenţa frate, e în ascensiune
Şi zilnic apar ştiri, de prin alte state
Despre lupte grele, cruzime, atentate

Iar la noi în ţară, vedem suferinţă
Sărăcia frate, pe mulţi ameninţă
Pământul se pare, ajunge la străini
Iar noi între noi, suntem tot mai haini

Este câte unul, de-averi obsedat
Nu-i ajunge o casă, vrea întregul sat
Alţii din lăcomie, îşi construiesc palate
Trăiesc ca hârciogii, de semeni, departe

Dezbinarea frate, loveşte în naţiune
La câte-om face faţă, de-i multă fricţiune?
Eu am îndoieli de n-om schimba ceva:
De-am fi mai solidari multe-am rezolva.

[...] Citeşte tot

poezie de Ionel Popa (14 noiembrie 2015)
Adăugat de Ionel Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tineretul de astăzi seamănă cu viţelul care este legat în livadă şi dă cu copita. Trage mereu funia, scoate ţăruşul şi începe să alerge, dar se agaţă în ceva şi se încurcă rău, iar în cele din urmă îi sfâşie fiarele sălbatice. Frâna ajută atunci când copilul este mic. Îl vezi, se urcă sus pe un zid fiind în primejdie să cadă. "Nu, nu", strigi şi-i dai şi o palmă. După aceea nu se mai gândeşte că va cădea, ci se gândeşte să nu mai ia vreo palmă şi ia aminte. Astăzi nu există pedepse nici în şcoli, nici în armată. De aceea, cei tineri educă pe părinţi şi naţiunea.

Paisie Aghioritul în Cuvinte duhovniceşti, vol. I - Cu durere şi cu dragoste pentru omul contemporan (2003)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Observarea domnului deputat Makay, că el vede cum noi prin aceasta ne îndreptăm armele spre interior, într-adevăr nu o înţeleg. S-a atins şi chestia, că oare sunt într-adevăr sau nu sunt mai multe naţiuni? Aşa cred că e păcat să vorbim pe tema aceasta, pentrucă chestia e de mult rezolvită, iar pentru cine nu e încă rezolvită, acela cred că nici astăzi nu se va convinge despre aceasta.

citat din Alexandru Mocioni
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi să rămâi

Ştim că ne vezi Bădie de dincolo de stele
Cum îi cântăm în strună şi-n slovă la străin
Şi cum se unduieşte pe ritmuri de manele
O naţiune altfel decât sperai să fim.

Ştim că priveşti Bădie din lumile celeste,
La epigoni de astăzi, de ieri şi de oricând,
Cum îşi trăiesc prezentul atâta cât mai este,
Încrâncenaţi în glorii ca spinii pe mormânt.

Ştim că le-auzi cuvântul sofisticat ambiguu,
Îţi simt din gust amarul şi mila din surâs,
Căci limba românească azi demnă e de plâns,
Din dulce şi frumoasă ajuns-a un reziduu.

Şi iartă-ne Bădie că ţi-am ştirbit onorul,
Pe care cum ne ţine întunecarea minţii,
Frustrarea infantilă ori ne-mplinit amorul
Ori mama de bătaie ce nu ne-au dat părinţii.

[...] Citeşte tot

poezie de Ovidiu Vasile
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Românismul este singurul crez care poate anima viaţa acestei naţiuni. Avem un trecut de mare glorie, unic pe continentul european. Suntem coborâtori din ambiţiosul Traian şi nesupusul Decebal, suntem un popor latin pe pământurile străvechii Dacii şi moştenirea noastră de sânge este daco-romană, de aceea nu este cu putinţă, nu avem voie să fim slugi astăzi, după multele veacuri de lupte purtate pe viaţă şi pe moarte pentru neatârnare, după jertfele şi martiriile părinţilor, bunicilor, străbunicilor şi tuturor străbunilor noştri!

Mihail Stelescu în Cruciada Românismului, 22 Noiembrie 1934, p. 2-3) (11 noiembrie 1934)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!