Mihail Sadoveanu şi iubire

Dl M. Sadoveanu, directorul Teatrului Naţional, deschide stagiunea, în sara de 18 octombrie, printr-o cuvântare festivă despre Caragiale... D-sa evocă în câteva cuvinte calde figura şi opera marelui dispărut şi mulţumeşte publicului ieşan, care întotdeauna a iubit şi a preţuit pe Caragiale, că a venit şi de astă dată în număr mare ca să sărbătorească nişte piese atât de cunoscute.

George Topîrceanu în Deschiderea stagiunii. Săptămâna Caragiale
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi dacă cu vreo vorbă nesocotită team blesat, iartă-mă. N-am vrut s-o fac, şi nu mi-o iert. Tot miercuri voi ruga pe d[omnu]l Sadoveanu să vadă ce s-a făcut cu manuscrisul matale. (Căi lăturalnice, nu? Ori mai era şi altul?). Nu, nu te mângâia cu gândul că n-am ce face cu el. Îl ţin din răutate. Toţi cei pentru care el a avut prietenie sau dragoste, trebuie să plătim. În special eu.

Otilia Cazimir în Confesiunile Otiliei Cazimir, la nouă zile de la moartea lui G. Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

La balamuc

La balamuc e-o faună pestriţă
E lumea la o scară mult mai mică
Şi-acolo-s premianţi dar şi oftică
Intrigi şi drame, aur şi pojghiţă.

Doctori nebuni se-ntrec cu pacienţii
Şi fiecare crede că-i normal
Totu-i rutină şi-un respect formal
Şi foarte rar uzăm de intervenţii.

Sunt în salonul patru cu celebri
Pitagora, Aristotel şi Dante
Alighieri, altfel mare fante,
Şi încă doi, nu-i zic, sunt cam funebri...

La masă vin de la saloane bune
Un Topârceanu, cum îl ştiţi, glumeţ,
Şi Sadoveanu, comunist isteţ
Apoi Vadim, chitit să se răzbune.

[...] Citeşte tot

poezie de Petrică Conceatu din Volum în lucru - "Noua Geneză" (4 septembrie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apocalipticul iarmaroc

Pe-o cruciuliţă în cetăţile greceşti
am dat un gyr şi patru voiculeşti
– Cât costă mierea cu parfum de teiu'?
– Ieftin o dau, doar un mateiu...
– Avem căpestre, valtrape, şei cu caru'
Videm cu bonus prin şeicaru,
un urmuz cu cadran aurit
şi un roll(plus tzara), de-a valma,
la schimb cu un cal troian
– Batem palma!
Te procopseşti pe un galaction cu o oferă boom
un păstorel, doi nichita şi patru naum
Avem bre ban, fără ţepe, neagu
– Pe-un sadoveanu, alice, călugăru' plusează
– Pare-un chilipir!
– Se aranjează!
O ispită trăsnet, drăguţa,
răsfoieşte-n pat un tom, o, zei!
te lasă ţuţ, ea cu bucuţa,
fiindcă brumaru solicită trăsnăi,

[...] Citeşte tot

parodie de Constantin Ardeleanu, după Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curaj de-a spune

Îmi caut idoli din străbuni ca să-i pot plânge,
Să-i venerez pentru dreptate, cinste şi onoare,
Dar nu-i găsesc şi sufletul profund mă doare,
Că-mi sunt doar vaşnici vărsători de sânge.

Mi s-au înscrijelit în scoarţă mulţi războinici,
Ca să-i cinstesc după omoruri săvârşite;
De-un Mihai, Mircea, Ştefan... mi-au făcut ispite
Educatori de crudul cult, înfipt în vârf de bici.

S-au mai pierdut un Cantemir sau Brâncoveanu,
Dar am un neam, al lumii ca şi-al meu,
Ce-şi soarbe răul cu nesaţ, omorul-zeu...
Ce-l cântă-n plai un Delavrancea, Sadoveanu...

Dar mi-e ruşine şi nu vreau model cruzime,
Nu vreau să preamăresc... să iert pedeapsa;
Nu cred că inima e un buzunar şi suflet ţeasta
Şi vreau morală multă, multă limpezime!...

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (19 august 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Precursorii şi urmaşii (O schiţare în versuri a istoriei literaturii române)

EXISTĂ O "ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE DE LA ÎNCEPUTURI PÂNĂ AZI", SCRISĂ ÎN VERSURI DE PROF. CRISTIAN PETRU BĂLAN? Nicidecum, dar există o simplă schiţare a ei, expusă în numeroase strofe nepretenţioase, scrise pe înţelesul tuturor şi trecând foarte pe scurt în revistă aproape întreaga literatură română, cu prezentarea principalilor scriitori. Este, deci, o premieră absolută, deoarece, în nicio altă ţară din lume nu s-a mai încercat un asemenea experiment concentrat. Evident, scopul scrierii de faţă este să stimuleze cititorii ca să consulte istoriile literaturii române, deoarece mulţi dintre ei nu au avut norocul să cunoască întru totul aceste amănunte culturale de importanţă naţională, prezentate însă pe scurt, nume cu care trebuie să ne mândrim.

Arhitecţii de cuvinte, de verb-scris compozitori,
Sculptori de splendori în fraze, ce le zicem scriitori,
Ingineri ce modelează sufletele omeneşti,
S-au născut, trimişi de ceruri, şi pe plaiuri româneşti.

Prima scriere-n română e-a lui NEACŞU; alta nu-i.
I-o trimise lui Hans Benkner, judele Braşovului.
Anul scrierii e vechi, dar e-un mare act: Străbunul!
Era-un an cu cifra cinşpe şi sfârşea cu douăşunu...

"Dau ştire Domniei tale cum că eu am auzit
Că-mpăratul turc şi Mehmet din Sofia au pornit..."
Aşa scrise NEACŞU LUPU într-o limbă foarte clară,
Semn că şi mai vechi sunt texte româneşti care-o s-apară.

Iar de-atunci un val de scrieri, de mari cronici, de noi cărţi,
Apărură-n largul ţării, cât poţi urmări pe hărţi.
Ştim din şcoli de codici sfinte, de psaltiri, precum SCHEIANĂ,

[...] Citeşte tot

poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!