Turcia şi timp

Nu mai e timpul turcului.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cinci secole s-au străduit, fără prea mult spor, turcii şi tătarii să ne explice cam cum va arăta venirea comuniştilor.

aforism de Vasile Ghica din În ghearele râsului (mai 2011)
Adăugat de Vasile Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când, după cinci secole turcii au plecat, pe peretele cârciumii a apărut textul: "Aşa păţesc duşmanii poporului sârb".

aforism de Iva Mazuranic, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua recoltei

Sărbătorim prin joc şi cânt,
La mese ca de zile mari,
Cu tot ce-a dat acest pământ
La turci, chinezi sau la bulgari.

epigramă de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coloana a cincea...

Motto: Doi dintre profesorii turci expulzaţi în luna septembrie 2018 din Moldova au fost condamnaţi la închisoare în Turcia.

în viitor ne-aşteaptă un trecut perfect
au pus de-acu la temelie piatră
cei şapte profesori sub alt aspect
decât al unei expulzari la vatră

şi ironia soartei- avionu-i armenesc
mişcare tactică în stiluri erdogane
-Moldova- sesole sub jug turcesc
armenii -jenocid de milioane...

subtili mai sunt şi turcii astea, zău
cu şapte profesori au măturat o stradă
şi de armeni şi de poporul meu
-un soi de baligă în urmă la cireadă

suntem nişte zoioşi şi funduri goale
şi dadauzia în spate ni se urcă
şi nu costam aici nici trei parale

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (11 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce incultură! Am cunoscut doi istorici turci care habar nu aveau câte bătăi le-am tras noi, în cinci secole de ocupaţie turcească.

aforism de Valeriu Butulescu din Maculator existenţial (2017)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

.. Marea Neagră înghite averi de când e lumea lume şi de la român, şi de la bulgar, şi de la rus, şi de la turc. Da numa-n noaptea de Sfântă Măria Mică le arată. După aia, poţi să umbli cu capul la fund până crapă splina-n tine, nu găseşti nimic, pentru că morţii iau totul înapoi pe corăbii, ca să amăgească si pe alţii la anul.

Fănuş Neagu în Îngerul a strigat
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă poporul român era nu demult pierdut printre naţiuni străine, uitat de toţi, gemând câteva secole sub greutatea jugului turcesc, a reînviat şi a devenit un popor liber şi îi datorează în primul rând Rusiei pentru asta. Cu toate acestea, România actuală, nimerind sub conducerea germană, nu ne destăinuie prea multă prietenie şi tot priveşte în direcţia nemţilor.

Feofil Puţâkovici în Românii. Lectură pentru popor (1898)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calafatul îşi are de mult paginile lui de suferinţi şi de glorie în istoria ţării. În zidurile caselor vechi se cunosc şi azi urmelor bombelor, aşa rămân pe trupul ostaşilor bătrâni semnele războaielor în care au dat vitejeşte piept cu moartea. Asupra acestui oraş s-au aruncat cele dintâi obuze turceşti în primăvara anului 1877, când războiul nu era încă deschis (...)

Alexandru Vlahuţă în România pitorească, La Calafat
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mihai revenind de la Dunăre

Domnul României către ţară vine
Strălucit de-nvingeri de prin ţări vecine.
Lasă să purcează corpu-i de soldaţi
Şi rămâne-n urmă cu şase bărbaţi.
Dar le vine ştire că-n dumbrava deasă
Îl pândesc cinci sute turci, oştire-aleasă.

Printre-a serii umbră cu-ai săi scutieri
Domnu-atacă-ndată cinci sute-ieniceri.
Turcii în bătaie strigă cu putere,
Iar eroii noştri se luptă-n tăcere.
O minune mare! Turcii sunt învinşi!
Numai domnul taie patrusprece inşi!
Apoi urmă calea-i. Iară luna plină
Le aşterne drumul cu flori de lumină.

poezie celebră de Dimitrie Bolintineanu din Legende istorice (1865)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţările Baltice au mers atât de departe deoarece au fost state unitare şi nu au fost rupte şi bucăţite precum Basarabia. Turcii şi ruşii au pretins secole de-a rândul la pământurile româneşti... Citiţi opera social-politică a lui Eminescu şi vedeţi ce spune el acolo. Aceste teritorii nu au aparţinut niciodată nici ruşilor, nici turcilor. Din păcate, în toate timpurile s-au găsit oameni care să slujească cu vrednicie imperiile reacţionare de altă culoare.

citat clasic din Leonida Lari
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Popa Stoica

Pe o vale verde, sub stejari bătrâni,
Trece popa Stoica cu trei mii români.
Luna plină-nalţă discul ei pe munte,
Stoica stă la masă cu cei mai de frunte.
Acolo eroul, oaspeţii beau vin,
Pentru a lor ţară ei pe rând închin.
Un sol turc ajunge, ş-astfel le vorbeşte:
— "Cu cincizeci mii oameni paşa vă loveşte,
Armele depuneţi, primiţi a vă da,
Căci cu caii numai vă vor sfărăma.
Padişahul viaţa vouă dăruieşte."
Însă popa Stoica astfel îi vorbeşte:
— "Fiii României nu dau arma lor
Fără să se bată. Ei cu dânsa mor."
Zice, sună-n cornuri. Cei trei mii s-adună.
Ei se bat în noapte la raze de lună
Când pe cerul negru zorile resfir
Coamele de aur şi de trandafir,
Caii peste câmpuri de turci învelite
Înotau în sânge până la copite.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Dimitrie Bolintineanu din Ştefan cel Tânăr Vodă (1872)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astrală (2) (50 de ani de la aselenizare)

Discutând cu-nflăcărare
Despre lume şi popoare,
Zise-un turc cu pielea brună:
-Am şi eu un loc sub lună!

epigramă de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O fată descurcăreaţă

Cu-ai noştri nu a mai rentat
Şi-ajuns de râsul curcii,
Dar între timp s-a "orientat"
Şi umblă doar cu turcii.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dunărea trebuie să devină reala frontieră dintre Rusia şi Turcia. De ce Ecaterina nu a realizat acest plan important la începutul revoluţiei franceze, când Europa nu avea timp să acorde atenţie la întăririle noastre militare, iar Turcia extenuată nu putea să ne opună nicio rezistenţă? Acest lucru ne-ar fi scutit pe viitor de griji suplimentare.

Puşkin în revista "Kodrî", nr. 6 (1989)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mihai Viteazul şi Turcii

Ostile păgîne pasă la hotare.
Mihai-Vodă sade la o masă mare.
Căpitanii-n juru-i beau, se veselesc,
Cînd deodată-n sală intră-un sol turcesc.
- Padisahul nostru m-a trimis la tine
Să-i plătesti tributul ce i se cuvine!...

Mihai-Vodă tace. Oaspeti, mare-mic,
Cu onor din teacă spedele-si ridic.
Luna varsă raze dulci si auroase,
Căpitanii-si scutur coamele pletoase.
Iat-acum se scoală Doamna-i tinerică
Rumenă, suavă ca o zambilică.
Sub hlamidă-i salta rotungioru-i sîn,
Crini si garofite pe-al ei chip se-ngîn,
Părul pe-a ei frunte joaca gratios,
Ochii cu tristete cat-acum în jos:
- Unde este timpul cel de altădată
Cînd Mihai Viteazul stia să se bată?
Cela ce-n primejdii stă si se gîndeste

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din năruita Tomi s-a ridicat, sub Constantin cel Mare, Constanţa, căreia mai târziu genovezii i-au redat, pentru câtva timp, vechea strălucire şi însemnătate comercială. Apoi a căzut sub stăpânirea turcească: cheiul şi digurile de apărare, lăsate în grija vremii, s-au stricat, frumoasele clădiri ale portului s-au părăduit, toată mişcarea şi viaţa oraşului a început a tânji, un somn îndelungat şi greu, ca o robie, s-a întins peste întreaga Dobroge. Valurile mării boceau stângerea unei lumi.

Alexandru Vlahuţă în România pitorească, Constanţa
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În vremea aceasta moldovenii şi cazacii deteră jaf taberei româneşti: fugeau muntenii care unde putea. Alexandru Vodă nimeri să scape la Cetatea de Floci; Pătru se opri din fugă la Brăila. Ioan Vodă intră în Ţara Românească şi făcu Domn pe un Vintilă; dar, peste câteva luni, soarta se schimbă. Ioan Vodă muri robit la turci; Alexandru îşi dobândi iarăşi tronul şi Pătru Şchiopul domni la Moldova lăudat şi iubit de toată obştea.

finalul de la Doamna Chiajna, IV. Pustnica de Alexandru Odobescu (1860)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Somnoroşi elevi, eleve

Somnoroşi elevi, eleve,
Pe la ore se adună,
Se ascund pe după bănci.
Asta-i bună!

Trece timpul repejor,
Ore în neştire fac,
Să se pregătească bine -
Pentru bac'!

La română sunt subiecte...
Îţi vine să dai din TURCĂ,
Că româna asta grea,
Te încurcă!

După nota obţinută
Vine mama să îţi spună,
Că eşti prost, îţi dă o palmă...
Noapte bună!

parodie de Claudiu Românu, după Mihai Eminescu (19 iulie 2017)
Adăugat de Claudiu Românu
Comentează! | Votează! | Copiază!

România, în decursul mai multor veacuri, a devenit, periodic, pradă a diferitelor popoare, care veneau din est şi din nord şi se înghesuiau. Limba acestei populaţii s-a îmbogăţit cu multe cuvinte vorbite de popoarele de aici. Cele mai multe fiind cuvintele slave, deoarece slavii, din timpuri străvechi, înconjurau această ţară, din mai multe părţi. Din cauza vecinătăţii apropiate cu slavii şi a relaţiilor permanente cu ei, România a devenit o ţară slavo-romană, adică, jumătate slavă, jumătate romană (latină). În sfârşit, această ţară, împreună cu vecinii slavi şi greci, a fost cucerită de turci, care au dominat-o câteva sute de ani. Încetul cu încetul, cu ajutorul Rusiei, România s-a eliberat de sub jugul greu al turcilor şi a format două principate: Moldova şi Valahia, care mai târziu s-au unit în unul singur, cu numele de România. Acum ţara este în totalitate liberă şi independentă. Însă urmele de robie grea, multiseculară, n-au putut să dispară în câteva zeci de ani. De aceea, România, între popoarele europene, este un stat foarte tânăr, neînsemnat, sărac, care n-a reuşit încă să-şi dezvolte bogăţiile sale naturale, cu care a fost înzestrată din plin de Dumnezeu.

Feofil Puţâkovici în Românii. Lectură pentru popor (1898)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!