Bulgaria

Fiind un popor blând şi paşnic, românii peste tot se stabilesc ferm şi atât de bine îşi răspândeşte naţionalitatea, că oamenii din alte popoare, conlocuitoare cu acesta, treptat se românizează. Aşa au românizat mulţi sârbi, bulgari, unguri. Această capacitate extraordinară de a româniza oameni din popoare total diferite se explică prin faptul că românii nu pot şi nici nu vor să înveţe o limbă străină. Dacă nu este absolut necesar, românii nu vor depune niciun mic efort să vorbească ceva cu vecinii. Ei îi lasă pe aceştia să încerce să le vorbească. Vecinii într-adevăr cedează, învaţă limba română şi vorbesc cu veniţii. Încetul cu încetul, această limbă devine una comună acolo unde mai înainte nu se auzea deloc. Românizarea oamenilor din alte popoare e promovată şi de femeia română, care este luată în căsătorie, pentru frumuseţea ei, de vecinii slavi şi maghiari.

Feofil Puţâkovici în Românii. Lectură pentru popor (1898)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geţii vorbeau aceeaşi limbă ca dacii şi aveau aceleaşi obiceiuri. Grecii dădeau atât geţilor din Bulgaria, cât şi dacilor din Moldova, Valahia, Transilvania şi Ungaria acelaşi nume şi credeau că şi geţii şi dacii provin de la traci.

citat din L.A. Gebhardi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călătoriile în pământul românesc încep abia de la sfârşitul veacului al XIV-lea. O observaţie preliminară: de ce înainte de 1389 nu-s călători cari să fi străbătut ţara noastră şi să fi lăsat o descriere a acestei ţări? N-ar fi o pagubă esenţială dacă n-am cunoaşte unele din scrisele călătorilor din veacul al XVII-lea şi al XVIII-lea, pe când, dacă am avea pentru anii 1350, ori pentru o dată din secolul al XIII-lea, lucruri privitoare la noi, ele ar fi de un folos extraordinar, dat fiind că primele documente privitoare la Ţara Românească, scrise în limba latină şi mai târziu în slavonă, sub influenţa vecinilor de dincolo de Dunăre, bulgari şi sârbi, dar mai ales sârbi, sunt abia de prin anii 1370, iar, în ce priveşte Moldova, documentele, afară de anume legături cu străinătatea, sunt încă mai recente.

începutul de la Istoria românilor prin călători de Nicolae Iorga (1921)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninge cu ochi

Dar ninge. Ninge cu ochi de pesti,
cu ochi de serpi, de caini.
Ninge izbind in ziduri pana devin nefiresti,
oarbe si fara stapani.
Ninge. Si ochii se sparg, lasand afara
vederi de piatra, privelisti marine,
infatisari ale lumii fara de sine,
micsorata, fugara.
Ninge. Pupile rotunde, drepte, piezise,
patrate, triunghiulare,
inghetand in turturi fara culoare,
atarnand de jgheaburi, de acoperise....
Ochi rostogoliti in canale. Azvarliti cu lopata de lemn
sa se faca partie goala, pe strada.
Ochi, bulgari de gheata. Ochi, om-de-zapada.
Ochi peste care trece sania-n clinchet solemn.
Ochi mari. Din ce in ce mai mari, pana se sfarma.
Ochi cu pupile negre latindu-se-ntruna,
cat fereastra-n care bate luna,
ochi cat zidul. Ninge. Ochi cat turla. Ochi de iarna.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aceşti volohi nu sunt nici romani, nici bulgari, nici wolsche, ci VLAHI (RUMUNI), urmaşi ai marii şi străvechii seminţii de popoare a tracilor, dacilor şi geţilor, care şi acum îşi au limba lor proprie şi cu toate asupririle, locuiesc în Valachia, Moldova, Transilvania şi Ungaria în număr de milioane.

citat din Ludwig Schlozer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninge cu schele

Ninge cu schele. Se construieşte un câmp
pe care îmi voi uita mâna.
Un stol de porumbei sihaştri
se întoarce în chilia pâinii. Dorm
firmiturile de oase pe pervaz
Pe obraz
îţi cresc muşcate
şi trotuare pe frunte
Să ne deszăpezim de iarbă.
Să facem sperietorile să sune
Ninge cu schele iar graurii pe ele
se bulgăresc cu prune.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În istoria lumii au existat numeroase imperii, mai mari sau mai mici, mai vechi sau mai noi, care s-au prăbuşit şi au dispărut mai devreme sau mai târziu: Imperiul Ahemenid, Imperiul Akkadian, Imperiul Armean, Imperiul Asirian, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Avarilor, Imperiul Aztec, Imperiul Babilonian, Imperiul Neo-Babilonian, Imperiul Belgian, Imperiul Brazilian, Imperiul Britanic, Imperiul Bulgar, Imperiul Chinez (Qin, Han, Jin; Sui, Tang, Song, Yuan; Ming, Quing), Imperiul Danez, Imperiul Elamit, Imperiul Francez, Imperiul German, Imperiul Hindus, Imperiul Hun, Imperiul Incaş, Imperiul Italian, Imperiul Japonez, Imperiul Khmer, Imperiul Latin de Constantinopol, Imperiul Lydian, Imperiul Macedonean, Imperiul Maurya, Imperiul Maya, Imperiul Median, Imperiul Mexican, Imperiul Mongol, Imperiul Mogul, Imperiul Olandez, Imperiul Otoman, Imperiul Part, Imperiul Persan, Imperiul Portughez, Imperiul Roman, Imperiul Roman de Apus (de Vest), Imperiul Roman de Răsărit sau Imperiul Bizantin, Sfântul Imperiu Roman, Imperiul Rus, Imperiul Sasanid, Imperiul Seleucid, Imperiul Spaniol, Imperiul Suedez, Imperiul Sumerian, Imperiul Timurid, Imperiul Urartru, Imperiul Vijayanagara ş. a. Şi totuşi, cel mai vechi şi cel mai mare imperiu, cu cei mai mulţi supuşi, care nu are graniţe, singurul care va dăinui veşnic, este Imperiul Prostiei.

George Budoi în Dicţionarul prostiei (29 mai 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

La balcic

unde sunt turcii?
unde sunt tătarii?
unde s-au înhumat cafenelele?
unde bat iaurtul bulgarii?
unde e regina maria
debarcaderul, grădina botanică, inima
ferecată-ntr-o amforă?
unde
e tonitza şi acuarelele? dar
cine sunt eu să împung
cu vârful creionului-minaret, ascuţit
de o briză puţin ceţoşată,
clipele
vieţile dumnealor
stelele?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Europa

Precum petalele de flori
Se-nalţă-n vânt cu al lor zbor,
Doreşte şi sufletul meu
Să se înalţe ca un zmeu,
Şi să colinde-n lung şi-n lat
Bătrânul continent visat.

E Europa, pământul strămoşilor,
Un leagăn veşnic şi nemuritor
Grădină vie ce îşi scaldă-n ape
Păduri şi flori dorind să le adape.

Cum fiecare stat e o-ncheietură
A continentului făptură,
Luptând pentru-ale sale năzuinţe
Doar împreună au căpătat şi biruinţe.
Şi adunaţi cu toţii la o masă,
German, austriac, român,
Formăm o casă.

[...] Citeşte tot

poezie de Hermina-Paula Hănţăgam
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primele eve

cam blegi ţânţarii la balcic
foarte uşor de flecit
cam blegi şi bulgarii şi insistenţele
unui iaurt fără margini rigide
dar totuşi
înţepători când vine vorba de trompe şi cefe
balcanice de elefant etalate
ultrasofisticate
-n peninsulă
(?!)
africa neagră nu
are interese tribale din vremea
primelor eve cu sâni
ponderaţi
nu
poţi şti nici
odată

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna la Mamaia

în ziua aia
când cu eclipsa
s-a arătat la ţărmul bulgar
la balcic
unde înotam cu ceafa în zadar
între munte şi mare
chiar ea: luna, luna la mamaia!
şi avea
faţa dată cu roşu de sânge subţire
şi stătea
lipită de cer ca un plasture-amăgire
şi credea
că n-o vede nimeni cum tremură-n umbra
pământului
cândva românesc
de aproape
şi de
bolnav din iubire
-n iubire

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leşin bulgăresc

nu mă trage de limbă! n-o să afli mai
nimic am urcat 238 de trepte abia
suflu
de pe plajă până în camera de hotel căţărat
pe o stâncă adâncă - abruptă? -
cumva
numai sub cearşaful ud mi-am găsit liniştea care la
balcic nu te priveşte: nu o
să afli
nimic de la mine în aranjamentul de sus
al exersării leşinului bulgăresc! nu trage
ceafa
mea foarte laxă nu trage la mersul
cu versul în pantă, nu ştii...

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vară toridă

N-am avut aşa o vară...
Toţi din bloc sunt în vacanţă (!)
Câteodat' la noi pe scară
Mai aud câte o clanţă
... pensionară,

Şi nu vezi maşină mică
Pe asfaltu-ncins de soare (!?)
Noaptea doar, un hoţ mai pică
Făcând spume prin parcare
... de oftică...

Pe-nserat, nici amorezii
Nu mai umblă pe sub tei,
Iar în arşiţa amiezii
Nu se-avântă chiar şi ei
... maidanezii ;

Peste drum, scurtând eu zarea,
Plânge, parcă în pustie...

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui sergiu n

nu mi se pare normal
să cazi de pe cal... –
orice actor din balcani trebuie să
ştie să călărească! unde să
se afirme dacă nu
în filmele despre sine (?!) în braţele
bulgăroaicelor braţele sârboaicelor
româncelor macedo
româncelor şi
mai puţin la sânul ca fânul al unguroaicelor ce
urăsc ele toate femeile din
siria de... panonia...
ooo
din gara din buda
pesta – din buda
pesta, prieteni ai fe
meilor definitiv unguroaice!

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regina

inspirat de musacaua de ţânţari
făcuţi una cu plămânul în seara aceasta
nu pot să nu mă gândesc
la viaţa teribil de grea a mariei - regina
înconjurată de toţi
împungătorii ăştia bulgari plini de nerv
zumzăind
în coastele ei răspândite-n grădina
cu trandafiri şi căţărătoare terase şi ape-n mişcare
cu la revedere peste un secol de sugrumare
o inimă
de sare încă mai ţine pământul
să nu alunece-n valuri
tristeţea peste turiştii-nţepaţi

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bulgarii sunt simpatici şi ospitalieri. Îi studiez discret, din profil. Unde o fi văzut Eminescu ceafa lor groasă?

aforism de Valeriu Butulescu din Imensitatea punctului
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viermii

preţ de o secundă imundă în noaptea
foarte lată bulgară
nu pot explica prea bine de ce
am crezut că marte aproximativ murdară
vizibilă pe cer în timpul eclipsei
deasupra fermei de midii de la cap kaliacra
nu e planetă: este o undă
şi este
planeta marte pe roşu vreun flux putrezit
de viaţă pierdut
printre furtuni şi nisipuri atemporale
totuşi o undă prea prost propagată această
planetă care a stat
pe cerul nostru cu nonşalanţă
preţ plătind numai noi, ex
tremofilii viermi tremurând

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anul 1940 a fost anul dezastrului ţării române, o mare suferinţă a populaţiei, ca urmare a pactului Ribentrop-Molotov din 23 august 1939, prin care armata rusă a ocupat la 26 iunie 1940 Basarabia, Bucovina si tinutul Hertei. La 30 august 1940, ca urmare a tratatului de la Viena, am fost nevoiţi a ceda la unguri o parte din teritoriul Ardealului. lar la 7 septembrie 1940 prin tratatul de la Craiova am cedat Cadrilaterul la bulgari, făcându-se schimb de populaţie, la care eveniment am participat şi eu.

Simion Gârlea în Din viaţa unui basarabean, Plecarea in viaţa (2009)
Adăugat de drcirstea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt pe un sfert neamţ, pe un sfert ceh şi pe jumătate român. Faptul că am sânge amestecat, faptul că la Liceul de Muzică am avut colegi nemţi, unguri, evrei, sârbi, bulgari şi turci, cu care convieţuiam în prietenie şi armonie, faptul că eu n-am ştiut ce înseamnă ura de etnie, că nici nu auzisem bancuri rasiste, a contat, cu siguranţă, foarte mult. Noi ne-am învăţat de mici să nu fim invidioşi unul pe talentul celuilalt. Pentru că nu eram egali. Dar încercam să compensăm prin hărnicie, era o stare de emulaţie care ne făcea bine.

citat din Marius Ţeicu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vikingi pe fâşie

am întrebat o femeie dacă eu
corespund cât de cât aşteptărilor pe
anumite
peroane iar ea s-a
răsturnat pe partea cu clisă primordială
a sorbit un cappy la mac donalds - nu vi
se pare o firmă absolut
serioasă?
a spus femeia daneză de oarecare coşmar
unii crezând şi acum că vikingii
între care şi moroşenii cu cuţitele ascuţitele
sunt totuşi asimilabili
în dinastii de rahat
bulgăresc de o blândeţe mult mai la nord
neverosmilă cu pălăriuţe puţin
explodate-n cucuie: o
vreme
cu totul desfigurată
sub ploile de uzură -
ce frontiere!...

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!