Grecia şi timp

Zeii

In Grecia mă-ntreabă zeii
ce caut eu in lumea lor?
eu le răspund că-s muritoare
si am venit pe-un fir de nor!

imi cer să vadă avionul
o pasăre cu cioc de fier,
asa-i prezis sfârsitul lumii
in Biblii pline de mister

in mări inoată submarine
iar cerul este plin de foc
de sateliti si de rachete
azi pentru zei nu mai e loc

se-ncruntă Poseidon la mine
-si noi odată ne-am certat
in lupte am impărtit lumea
si-apoi pe rând.... ne-am impăcat

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soţul meu m-a cerut de soţie după o oră de când am făcut cunoştinţă. În prima clipă, mi-a făcut o impresie foarte proastă. M-am gândit ce neserios este. Nici nu mă vede bine şi mă cere în căsătorie. Grecii antici aveau un mit despre sufletele care se caută între ele şi descoperă fericirea atunci când cele două bucăţi care au fost despărţite cândva, la facerea lumii, reuşesc să se regăsească.

citat din Ana Blandiana
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atque nos!

Iarna, când e lungă noaptea, s-adun finii şi cumetrii
Şi-apoi povestesc de-a dragul, stând pe laviţele vetrii,
Despre crai cu stemă-n frunte, despre lei şi paralei...
Oh, că mult îmi place mie să mă pun la sfat cu ei
Şi s-ascult ale lor vorbe, s-admir faptă glorioasă,
Să-mi încurc în minte firul din povestea cea frumoasă,
Să văd ce destăinuieşte frazul cel îndătinat:
Cică-a fost, ce-a fost odată, cică-a fost un împărat.
Oh, îmi place mult povestea, căci poporul se descrie
Singur el pe sine însuşi în poveşti şi-mi place mie
S-ascult pe popor, ca astfel să observ cum s-a descris;
Ascultându-l, fără voie, parcă mă cuprinde-un vis
Şi-atunci eu mă pierd pe-ncetul pe-ale fantaziei maluri:
Văd cu ochii plăsmuirea vecinicelor idealuri
Şi a tuturor acelor tipuri vii, pe cari le-avem
Şi pe-a căror frunte pus-am mitologic diadem ;
Văd cu ochii tot aceea, ce-a creat în zeci de veacuri
Imaginaţiunea noastră: văd înamorate lacuri,
Văd câmpii cu ierbi de aur, stele văd, cari povestesc,
Brazi cu gemet, văi cu lacrimi, flori, ce sub privire cresc,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ulise

Nu-i niciun profit în faptul că un rege leneş
Zace acasă lângă sobă, printre pietroaie sterpe,
Alături de vârstnica lui soţie – eu fac legi şi ţin judeţ
Pentr-un neam sălbatic de oameni, nişte trântori
Care mănâncă, dorm şi care nici măcar nu mă cunosc.
N-am de gând să mă odihnesc după lunga călătorie:
Îmi voi bea vinul vieţii până la drojdie.
Întotdeauna când m-am bucurat mult, am suferit mult,
Împreună cu cei care mă iubeau sau singur, pe ţărm.
Iar atunci când vijeliile ploii biciuite de ploioasele Hiade*
Au învrăjbit cumplit marea-ntunecată: am devenit un nume;
Cutreierând mereu cu inima fămândă,
Am văzut şi-am cunoscut multe, oraşe şi oameni,
Obiceiuri şi clime, adunări şi guverne –
Niciodată ultimul, ci, dimpotrivă, onorat de toţi;
Eu, beat de plăcerea luptelor cu oameni pe măsura mea,
Departe pe câmpiile răsunătoare-ale vântoasei Troia.*
Sunt o parte a toate pe care le-am întâlnit;
Iar experienţa e o arcadă prin care licăre
O lume necunoscută al cărei orizont se tot îndepărtează,

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Alfred Tennyson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi suntem timpul. Noi suntem faimoasa...

Noi suntem timpul. Noi suntem faimoasa
metaforă a lui Heraclt Obscurul.

Noi suntem apa, nu diamantul.,
Cel pierdut, nu cel care stă neclintit.

Noi suntem râul şi noi suntem grecul
care-şi priveşte chipul în apă. Imaginea sa
se transformă prin undele oglinzii fremătătoare
într-un cristal care se transformă-într-un foc.

Noi suntem vanitosul râu predestinat
drumului către mare.

Umbrele l-au înconjurat.
Toate care există ne spun la revedere, toate dispar.

Memoria nu-şi imprimă propria monedă.

Totuşi, există ceva care rămâne,

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Jorge Luis Borges, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceea ce interesează istoria europeană este rezistenţa faţă de turci a grecilor, a sârbilor, a ungurilor, a valahilor, a moldovenilor şi în sfârşit, a ruşilor, din secolul al XIII-lea până în secolul al XVI-lea. Graţie jertfelor "Balcanicilor" şi ale slavilor din răsărit, civilizaţia occidentală a putut să se continuie în Europa occidentală şi de acest fapt germanii, italienii, francezii etc., nu îşi dau destul seama.

citat clasic din Ferdinand Lot
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

De de mii de ani oamenii au fost oprimaţi - aşa cum unii dintre noi încă mai sunt - prin noţiunea că universul este o marionetă ale cărei sfori sunt trase de un zeu sau de mai mulţi zei, nevăzuţi şi enigmatici. Apoi, în urmă cu 2500 ani, a existat o trezire glorioasă în Ionia - pe Samos şi pe celelalte colonii greceşti din apropiere, care s-a extins printre insulele şi braţele aglomeratei mări Egee de Est. Dintr-o dată existau oameni care credeau că totul a fost făcut din atomi; că fiinţele umane şi celelalte animale au apărut din forme mai simple; că bolile nu erau provocate de demoni sau zei; că Pământul era doar o planetă care se învârte în jurul Soarelui. Şi că stelele erau foarte departe.

citat celebru din Carl Sagan
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un prinţ din Libia de vest

Aristomenis, fiul lui Menelaos,
prinţul din Libia de Vest,
a fost în general bine văzut în Alexandria
de-a lungul celor zece zile petrecute acolo.

De dragul bunului său nume, s-a îmbrăcat ca grecii.
A acceptat cu plăcere onorurile,
dar nu le-a solicitat; era modest.
A cumpărat cărţi greceşti,
mai ales de istorie şi de filozofie
Dincolo de toate, era un om puţin vorbăreţ.

S-a răspândit vorba c-ar fi fost un gânditor profund,
iar asemenea oameni, se ştie, nu vorbesc prea mult.

Nu era deloc un gânditor profund sau ceva asemănător –
ci mai degrabă un om simplu, amuzant.
Şi-a luat un nume grecesc, s-a îmbrăcat greceşte,
a învăţat să se poarte mai mult sau mai puţin ca un grec;
şi tot timpul i-a fost teamă că şi-ar putea pierde

[...] Citeşte tot

poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ian: Ce faceţi cu familia de Crăciun?
Toula: Păi, mama pregăteşte friptură de miel.
Ian: Cu jeleu de mentă?
Toula: Nu. (Pauză.)
Ian: Şi?
Toula: Şi... (Pauză.) Sunt grecoaică, nu?
Ian: Da, şi?
Toula: Ceea ce se-ntâmplă e că tata şi cu unchii mei se bat pe creierul de miel, care să-l mănânce. Iar matuşa Voula ia într-o furculiţă ochiul şi mă aleargă cu el prin casă încercând să mă facă să-l mănânc, că, cică, mă face mai deşteaptă. Tu ai doi verişori, eu am 27 de verişori primari. Şi toată familia mea e mare şi gălăgioasă. Şi toţi sunt implicaţi în viaţa celorlalţi. Tot timpul! N-ai niciun minut răgaz, să stai şi tu să te mai gândeşti. Că stăm tot timpul împreună să mâncăm! Toţi oamenii pe care-i cunoaştem sunt greci. Grecii se căsătoresc cu greci ca să se înmulţească grecii mâncăcioşi şi gălăgioşi.
Ian: Uau!

replici din filmul artistic Nunta a la grec, scenariu de Nia Vardalos
Adăugat de Ştefania Sima
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea – nu ca un hău

Moartea – nu ca un hău, ci ca un pisc foarte înalt,
O culme la care-am ajuns pe drumul meu.
Sus, pe cerul negru care-mi acoperă al morţii pat,
Străluceşte Soarele Alb al lui Dumnezeu.

Întorcându-mă, văd în razele lui albe
Rusia, Rusia mea dragă, cu coroana ei de flori, polară;
O văd cu ochii, cu ochii lumii celeilalte,
Sculptată-n stele de înţelepţii eleni de-odinioară.

Te văd limpede, fără supărare sau rancoare:
Păcatele tale. Şi gloria ta. Şi lupta ta zilnică sub soare.

N-o să te mai văd de-acum astfel: crucificată;
Şi n-o să mai invoc pentru tine Renaşterea vreodată...

** Aceasta este ultima poezie scrisă de Soljeniţân – decembrie, 2, 1953 – în Taraz, Kazahstan. Medicii tocmai îl anunţaseră că mai are doar câteva săptămâni de trăit. Din fericire, în urma tratamentului medical primit Taşkent- Uzbekistan s-a vindecat.

poezie clasică de Aleksandr Soljeniţîn, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când oamenii ajung pe vârful unui deal

Când oamenii ajung pe vârful unui deal
Dumnezeu se apleacă spre ei,
Le scurtează limbile şi le prelungeşte braţele.
Cei mai puţin puternici au o viziune a morţii lor,
Înainte de a fi lună plină
Noile batalioane se vor ridica,
Batalioanele albastre.
Nu va fi încă lună plină
Când copiii schimbării vor cădea
În fruntea noilor batalioane,
Batalioanele albastre.

Smintelile şi virtuţile vor fi strivite-n picioare.
O biserică şi un tâlhar vor cădea împreună.
O sabie va veni-n ajutorul celor orbi
Îndrumată de Dumnezeu, fulgerând pentru a face semn,
Legănând un crez ca pe o cădelniţă
În fruntea noilor batalioane,
Batalioanele albastre.
Unelte ale impulsului naturii în marş,

[...] Citeşte tot

poezie de Stephen Crane, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Non omnis moriar

Clădit-au grecii doară cetăţi de fală pline
Şi temple mari şi ziduri ciclopice-au zidit,
Dar toată măiestria clădirilor eline,
Columnele de marmur şi templele divine,
De mult s-au năruit.

Trăiesc numai imagini, hrănite de-amintirea
Condeiului istoric, ca vis numai trăiesc:
Dar cine poate zice că le-a pierit mărirea?
Ce cap va fi-ndărătnic să nege nemurirea
Poporului grecesc?

Nu murii ţin pe-o gintă, căci murii pot să cadă;
Nu oamenii fac neamul, căci ei se nasc şi mor:
Bărbaţii numai poartă putere şi dovadă,
Dar nu prin fier şi lance, ei nu înving prin spadă,
Ci-nving cu mintea lor.

Se nasc, având în suflet mari, nobile destinuri;
Trăiesc, ca să creeze, şi trec ca nişte regi.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dezvoltarea ştiinţei se bazează pe două mari realizări: invenţia sistemului de logică formală (în geometria euclidiană) de către filosofii greci, şi posibilitatea de a descoperi relaţii cauzale prin experiment sistematic (în timpul Renaşterii).

Albert Einstein în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există deosebire de la o carte la alta. Nu mă mir că grecii au făcut Iliada, iar egiptenii şi chinezii istoriile lor. Ceea ce ne rămâne este să vedem cum s-au născut aceste cărţi. Istoricii legendari nu sunt contemporanii lucrurilor pe care le descriu. Homer compune un roman asupra unor vremi de mult apuse. Nimeni nu se îndoieşte de existenţa, în trecut, a Troiei sau a lui Agamenon. Homer însă nu se gândea să scrie o istorie adevărată; a vrut să compună numai o carte de divertisment. Cartea sa e singura în felul ei din vremea sa. Frumuseţea operei asigură trăirea faptelor. Toată lumea o citeşte şi vorbeşte de ea. De fapt şi este nevoie să fie cunoscută. Fiecare trebuie să o ştie pe dinafară. Patru sute de ani mai târziu martorii întâmplărilor nu mai sunt în viaţă. Nimeni nu mai ştie pe cale directă dacă ce se află în cărţi este o istorie a unor fapte petrecute sau poveste scornită. Dacă însă le-ai afla din gura strămoşilor, ele ţi-ar putea părea adevărate.

citat celebru din Blaise Pascal
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Slavă Domnului c-am primit veşti de la tine! Eu te credeam mort si mă luam de dor cu amintirile, când eraţi în jurul meu, tu, Augură, cel blestemat, Conta şi alţii, cari acum vă fuduliţi prin căpitală, alături cu ciocoii, mânca-i-ar cânii, că sunt fiii lui Scaraoţchi, şi pe voi norocul şi binele. De ce laşi pe Veronica să se zbuciume? Te-am aşteptat de Crăciun să vii, dar... beşteleu, feşteleu, că nu pot striga văleu, şi cuvântul s-a dus, ca fumul în sus, şi de venit n-ai mai venit... Aferim... Dar noi, adică Ienăchescu, Răceanu şi alţi muşterii pentru mâncărică şi băuturică bună, am tras un bairam de cel turcesc, cu vin grecesc de la Amira. Apoi ne-am dus cu sania afară din oraş, si acolo pune-te din nou masă! A doua zi la fel; de-abia a treia zi ne-am zburătăcit, ca vrăbiile, fiecare pe la vatra lui. Acum stau lângă horn cu pisicele mele si mai pun rânduială în cele însemnări. Tu, te cerţi cu politicienii prin Timpul; ce-ai păţit de te-ai făcut aşa războinic?

Ion Creangă în Scrisoare către Mihai Eminescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În locul unde am trăit existau croaţi în dreapta, turci în stânga, iar ruşii peste drum, dar şi greci, libanezi - şi ce-or mai fi fost. Reflectez acum la acest fapt şi îmi dau seama cât de privilegiat am fost. Apreciez lucrul acesta din ce în ce mai mult pe măsură ce trece timpul.

citat din Marton Csokas
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între timp, cât Lia povestise legenda zeului războiului, Marte (Ares la greci), "Pacifis" înconjurase deja de câteva ori centura asteroizilor, membrii echipajului navei albastre făcând numeroase observaţii, cercetând şi studiind amănunţit cei mai importanţi sau reprezentativi asteroizi din centură.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lady Robinson (râde): Eu m-am spovedit o singură dată. Am fost destul de sinceră, aşa că spovedania a ţinut o oră şi jumătate.
Elen: Aţi avut parte de un preot răbdător.
Lady Robinson (visătoare): Da, Elen! Era un preot tânăr şi răbdător. Am simţit imediat că rabdă orice! M-am apropiat de el! Mi-am lipit pieptul de pieptul lui!
Elen (speriată): Cum aţi putut face aşa ceva?
Lady Robinson: Trebuia să-mi descarc sufletul, Elen!
Elen: Şi preotul nu a protestat?
Lady Robinson: Nu, dragă! Nu era protestant!

replici din piesa de teatru Lady Robinson Bar (Insula femeilor), scenariu de Valeriu Butulescu (2009)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragobete, zeul dragostei în mitologiile tracă, dacică şi română

În trecut, prezent şi-n veci
Este Eros de la greci,
Cupidon de la romani,
Veşnic tânăr peste ani.

Dar ştrengarul Dragobete,
Cu stea-n frunte, negre plete,
E viclean ca un copil
Şi la fete-n pat, tiptil,

Peste noapte se strecoară,
Fără frânghie sau scară,
Fetele el le iubeşte
Şi apoi le părăseşte.

poezie de George Budoi din Dicţionarul dragostei (24 februarie 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tennessee Claflin Shope

În oraş, eram unul din stocul celor luaţi în râs
Mai ales de oamenii de bun simţ, după cum îşi ziceau ei –
Dar şi de cei învăţaţi, ca preotul Peet, care citea în limba greacă
La fel de cursiv ca în limba engleză.
Şi asta pentru că în loc să vorbesc despre piaţa liberă
Ori să predic despre o formă sau alta de baptism,
În loc să cred că eficienţa unei acţiuni
Este legată de faptul că cineva îţi iese în cale cu o găleată plină
Sau că ai ridicat cuiele găsite pe drum în maniera corectă,
Sau că ai privit la luna nouă peste umărul drept,
Sau că reumatismul se poate vindeca folosind sticlă albastră,
Eu am crezut în independenţa şi salvgardarea propriului spirit.
Înainte chiar ca Mary Baker G. Eddy
Să fi început ceea ce ea a numit ştiinţă, Biserica lui Christos-Scientistă,
Eu îmi luasem masteratul în "Bhagavad Gita";
Îmi vindecasem sufletul
Înainte ca Mary să se fi apucat de vindecat trupuri pe calea sufletului –
Pace tuturor lumilor!

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!