Glossa vieții și-a morții
Stele cad în palma noastră,
Viață puf de păpădie,
Viață, pasăre măiastră,
Apă moartă, apă vie...
Când aproape ni-i plecarea,
Sufletul-clopot se zbate,
Nu ne-aduce alinare
Plâns de viață, plâns de moarte.
Stele cad în palma noastră
Vise moi de blândă stea,
Printre gene de lumină
Altă cale vom afla.
Labirint în armistițiu,
Timpul prin între tăceri,
În clepsidra ruginie
S-au pierdut atâtea veri.
Viață, puf de păpădie
Clipă aripă de ceară,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colind de argint
Iubitul meu cu suflet de mătasă,
Te-aștept! Te-aștept să te întorci acasă,
Cu gânduri moi de cânt și sărbătoare
Să colindăm un fulg, pe-ntinsa zare...
Să ne-mbrăcăm cămășile țesute
Din albă nea... Și țurțuri de argint
Poemul fericirii să-l asculte...
Să alergăm cuminți prin infinit.
Să ducem dorul nostru mai departe,
Fuzionând cu caldele ninsori,
Să plângă munții dincolo de moarte,
Lăsând în urmă giulgi de dalbe flori.
Să ne-ngânăm cu murmurul de stele
Și-n simfonia vieții de argint
Colindele de iarnă leru-i ler e...
Și toate astea fiindcă te-am iubit.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nalba - poem diamant
Nalba
Lebădă albă
Fulgul de nea
Se naște prin tine,
Lumină din Soare și stea.
Ești visul, inima mea,
Iubire și rouă,
Ești porumbel...
Da!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și ești mireasă...
În voaluri albe de mireasă
Plutești... minune, cântec, vis...
Vin îngerii să te privească
Și cerul astăzi s-a deschis.
Ți-ai prins lumina în privire...
Din al iubirilor potir
Sorbim un strop de fericire,
Iubirea să-ți sărbătorim.
Palatu alb al veșniciei,
Sub tălpi de limpede cleștar
Acum ți-e haină căsniciei,
Căci te-a dus Flavi la altar.
Plutește voalul peste umeri
Și azi un vis s-a împlinit,
Căci după ani de suferință,
Alăturea v-ați regăsit.
Spre transcendent, pe căi de ani lumină,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Parfum de roză și de tei
Parfum de roză și de tei,
Flori de cais sunt ochii tăi...
Te poartă albii porumbei
În ochii mei, în ochii mei...
Ți-aș dărui, dar tu nu vrei,
Dulci clinchete de clopoței,
Parfum de roze și de tei
Flori de cais sunt ochii tăi.
E vis și ambră-n ochii mei
Și liliac pentru acei
Ce în apusuri s-au născut
De la-nceput...
Parfum de roze și de tei,
Eu te-am avut.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri despre tată
Privesc cu ochii-n lacrimi... nu e tata!
Aștept să vină să-mi deschidă poarta,
Dar lacătele-s vechi și rudinite
Și iarba necosită... N-am cuvinte!
În loc de bun venit, un doliu-n poartă...
în gânduri, o căsuță fermecată
Și o fântână... nucul și aleea
Și-n poarta casei mama mea, femeia,
Ce ne-a crescut și ne-a-nvățat să fim
Oameni cinstiți și simpli, să iubim,
Să nu ne pierdem sufletul... Iar eu,
Eu am rămas slujind lui Dumnezeu.
Oh, tată, parcă vad ca-ntâia oară
Cum alergam să îți sărim în poală...
Te-ai dus! La tâmple alb, la suflet prunc...
De toate-aminte, tată, îmi aduc.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
În rochie de mireasă
Mă-mbrac în rochie de mireasă
Și trandafiri îmi prind în păr,
Mamă, să fiu cea mai frumoasă!
Căci vezi, de tine îmi e dor...
Nuntirea-mi, astăzi, printre îngeri,
Deschide porți visului tău...
Gătită-ș în argint de stele...
Vin îngerii la pieptul meu.
Un fluture cu aripi albe
Coboară iar pe catafalc,
Eu sunt în rochie de mireasă,
Voi, semne sub mormântul alb...
Tu ești cu tatăl nostru, mamă,
Iar singură, aici, sunt eu...
Durerea munții parcă-i sfarmă
Și-o știe numai Dumnezeu.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să treci în somnul meu
Ai strigat, dar sufletul tău era răgușit.
Avalanșa de cuvinte s-a năvălit peste mine.
Srig în întuinericul de alb și în privire
Se înalță nămeți de întuneric și sete de viață
M-ai condamnat iubindu-mă
Să fiu prizoniera propriilor tale iubiri.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la alb, dar cu o relevanță mică.
Glossă anotimpului de argint
Strălucire, fast și vrajă,
Îmbrăcată-n albe straie,
Sub o mantie de gheață,
Doarme luna cea bălaie.
În argint se-mbracă pomii,
Fluturi albi pe cer se-aleargă
Și în jar se-afundă zorii.
Și ce dacă?! Și ce dacă?!
Strălucire, fast și vrajă,
Țurțurii mustind de doruri,
Munți ai țării fii de strajă,
Fruntea țării - cer cu nouri,
Fluturi albi în zbor spre stele.
Nada viselor, în pace,
Țese în fuior tăcere,
Numai timpul toarce, toarce...
Îmbrăcată-n albe straie,
Cu cercei de catifea,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Boabele de rouă (dedicat Vioricăi)
Iehova-n suflet, ți-a dat primăvară
Iubirea strălucește peste chip
Ca o lumină razele de soare
Drum dragostei prin lume ți-au croit
Ești strălucirea boabelor de rouă
Mireasă-n albă mantie și cânt
Ai fost trimisă cu un scop anume
Domnului să-i slujești pe-acest pământ.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glossă fecioarei de cristal
Glossă fecioarei de cristal
Născută din tăceri și plâns,
Te pierzi în fiecare val...
Alchimic gândul ți-am pătrus.
Copilărind printre poeți,
Ai strâns lumină-n călimară
Și printre verbe de nămeți
Te-ntorci în fiecare seară.
Glossă fecioarei de cristal...
E alb în jur și alb e-n tine,
Vin pescărușii plâns la mal
Și-o lacrimă ți se cuvine.
Mă dor nămeții de priviri
Și scârțâie de puritate,
Mă-nțeapă țurțurii străini,
Tu iar mă chemi în val de șoapte.
Născută din tăceri și plâns,
Fragilă și atât de pură...
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Taină
Iar eu, mirifică poemă,
Pe catafalc să-ngenunchez,
Sub a iubirii tale trenă,
Pe-un colț de stea să mă așez.
Și să visez, mireasa nopții
Să fii a mea, în veșnicii
Să alergăm desculți... Și sincer
Și cast, să ne putem iubi.
La subsuori, cu iambi sălbatici
Să sorb cuvântul irosit
În ne-cântări de lacrimi coapte,
Când zorii clipei s-au ivit.
Să-nsăilez eternitate
Cu albe clipe de amor,
Și peste-ntinsa pânză,-n noapte
Să ne putem iubi cu dor.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Stelele
Stelele se-ascund în noapte...
Somn și vise arămii,
Albe adieri de șoapte
Pe alei trandafirii.
Blânde mângîieri se-arată
Pe obrazul pomadat.
Ce miros de pâine coaptă!
Din gutuiul aromat,
Am gustat furând din soare
Mierea păcii și-a luminii
Și-am sădit pe fruntea țării
Și în suflet, trandafirii.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soarele din suflet
Soarele a răsărit în sufletul meu...
Buze de verde-smarald
Sărută cerul turcoaz.
Lacrimile albe narcise și crini, pe obraz.
Floare de cais picurând în liniștea serii
Și păsări vibrând de iubire
Pe arcușul de vis al tăcerii.
Note de chihlimbar
Pictând irisul împietrit.
Primăvară eternă, bine-ai venit!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glossă iubirii nesfârșite
Pe marea mătăsoasă am clădit,
Palate vechi, din stele de cleștar,
Pe plaja diafană ne-am iubit
Și luna ne părea un felinar.
Eram un lampion zburând hai-hui,
Erai cuvântul izvorât din tihnă,
Ai tuturor eram... și-ai nimănui!
Eram noi doi, o literă divină.
Pe marea mătăsoasă am clădit
Ca într-un univers de necuvinte,
Corăbii verzi... Cu frunze de argint,
Ne-am împletit aducerile-aminte.
Era atâta libertate-n jur!
Tu, lebădă-n veșminte de lumină...
Eu, ca un mire fără de contur,
O flacără sălbatică, divină.
Palate vechi din stele de cleștar
Pe treptele iubirii risipite...
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alintul florilor de tei
Se scutură teii de floare
Ne inundă miresme amare...
Mireasmă de grâne și miere,
De vis și de pită
Impodobită cu betea
De frunze-arămii...
La tâmplele albe simt zvâcnind
Vulcanii tinereții.
Privirea-mi, cu jind,
Se-nfruptă din marea de floare.
Alintul florii de tei, când alergam pe alei,
Acum mai aspru mă doare.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glossă florilor de gheață
De-atâtea ori, purificarea, ne-apare-n alb boboc de crin.
Un anotimp, Zâna Crăiasă... Și ne dorim copii să fim.
În flori de gheață prinse-n suflet, povești pictate la fereastră
Ne luminază-ntunecarea și revenim copii, acasă.
Mireasmă de gutui și pâine, vin fiert, dovleac și cozonac,
Mustind din casa bătrânească, m-așteaptă iar, să vin cu drag.
La tâmple albe, sub broboadă, de timp și gânduri troienite,
O văd din ușă și pe mama și pe bunica. Ia aminte!
De-atâtea ori, purificarea ne-apare-n alb boboc de crin,
Simbol adus copilăriei în care îngeri întâlnim.
Un anotimp de vis și umbre, bătrâni, la tâmple cu ninsori,
Argint de stele în panere, copac împodobit cu flori.
Omătul fin cernut deodată, țurțurii, omul de zăpadă...
Sub flori de gheață, flori de stele au început de ieri să cadă.
În Yan și Yn se-mparte lumea, apus și răsărit de zei,
Precum se-mparte viața noastră în anii buni și-n anii grei.
Un anotimp, Zâna Crăiasă... Și ne dorim copii să fim.
Dar timpul nu se mai întoarce, nici nu putem să îl oprim.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glossă pentru Marea Neagră
E Marea Neagră lacrimă de noapte
Pe care arde lacrimă de jar,
Clopot și vuiet, valuri reci de șoapte...
Și dincolo de cer, un singur far...
Se zbat ca-n inimi, timpul și lumina,
Nămeți de alge, auriu nisip.
O geamandură te-a oprit, străina,
Spre-a te opri în suflet și în timp.
E Marea Neagră lacrimă de noapte,
Purtând pe coapse mateloți trudind,
Vin pescăruși iubirea să-și îngroape,
Având pe frunte al ninsorii nimb.
Un val de albă rochie de mireasă
Se-nalță către cer în rugăciune,
Pe drum de albe stele vin acasă,
Căutător prin timpuri și prin lume.
Pe care arde lacrimă de jar,
Uimită de tăcere, neagră noapte,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un om și-un câine vagabond
Un câine vagabond și-un om,
De griji și temeri obosiți,
Mâncau o pâine sub un pom,
Erau străini și oropsiți...
Ardea amiaza-n gândul lor,
Furtuni în piept le biciuiau,
Plângeau amar, le era dor
De cei în care mai credeau.
Nori cenușii pe frunți de vis...
La tâmple, albele ninsori...
În ceruri sărutări de vis,
La ei în suflet lacrimi, flori...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Parfum de roză și de tei
Parfum de roză și de tei,
Flori de cais sunt ochii tăi...
Te poartă albii porumbei
În ochii mei, în ochii mei...
Ți-aș dărui, dar tu nu vrei,
Dulci clinchete de clopoței,
Parfum de roze și de tei
Flori de cais sunt ochii tăi.
E vis și ambră-n ochii mei
Și liliac pentru acei
Ce în apusuri s-au născut
De la-nceput...
Parfum de roze și de tei,
Eu te-am avut.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Rodica Nicoleta Ion despre alb, adresa este: