Constantin Triţă despre flori

Şi te duc şi mi te las

Şi mă frig şi mi te ard
Clipe gri uitate-n card,
Tatuând adânc pe trup
Amintiri, ce se tot rup.

Şi mă urc şi mi te sui
Unde dragostea o pui,
Pe o rază ce-a picat,
Inocentă-nspre păcat.

Şi mă cer şi mi te vor
Trei ispite... în pridvor,
Fară de resentimente,
Proaspete şi insistente.

Şi mă rog şi mi te am
Floare roşie la geam,
Vis nebun în aşternut,
Viitor, prezent, trecut.

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înspre amiezi nepământeşti

Te simt în trup... ispită dulce,
Născută-n dimineţi de-amor,
Când buzele vor să se culce
La tine-n sân... sau pe picior.

Pe gâtul alb... pun sărutarea.
Mi te-nfăşor cu mâini de foc
Şi alerg nebun cu răsuflarea
Pe trupul tău... plin de noroc.

Te strâng la piept năucitoare,
Te-ncolăcesc... şi te pătrund
În tainicul boboc... de floare
Şi-n vraja miezului... rotund.

Mă tot îndemni nerăbdătoare,
Cu ochii magici.... mă-nveleşti
Şi te deschizi... ca o-ntrebare
Înspre amiezi... nepământeşti.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-aş întoarce iar

M-aş întoarce, iar, cu ploi sfinţite,
Cu potop de-mbrăţişări fierbinţi,
În budoarul blondelor ispite
Ce ascund păcatele-n arginţi.
Aş izbi în uşă cu-ndrăzneală,
Dezgolind tăceri şi pasiuni,
Arse ca o ultima greşeală
Într-o pătimaşă zi de luni.

Aş turna-n pahare, pasiune,
Toamnele le-aş scutura de rod,
Adunând nectar şi-nţelepciune
Pentru-a sparge al iubirii... cod.
M-aş întoarce, iar, când bate vântul
Şi-n butoaie fierbe roşul vin,
Buzele când înfloresc cuvântul,
Braţele cât încă... mă reţin.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calorii mă hăituiesc

Ah! ce friguri mă-nfăşoară,
Ce zăpezi de necuprins,
Nesfârşitu-i o comoară
Ca un dor de vise nins.

Sting în sânge, vitamine
Şi hormoni mă hăituiesc,
Vremea asta îmi convine,
Trebuie... să îndrăznesc.

Ah! ce pulberi de ninsoare,
Ce priviri dumnezeieşti,
Din mătăsuri... zâmbitoare
Mă provoci, mă ispiteşti.

Fulgi cad, destinul ninge,
Buzele-s... ca un festin
Ce adâncul ţi-l atinge,
Cu nectar şi flori de crin.

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu vreau totul sau nimic

Eu vreau totul sau nimic,
Tu-mi oferi câte un pic,
Clipe dulci de amor şi dor
Sau fior după fior.

Eu vreau sărutări nebune,
Tu îmi dai... ce nu pot spune,
Ce nu îndrăzneam a-ţi cere
Îmbrăcându-mă-n plăcere.

Eu vreau merele-ţi din sân,
Tu credeai că sunt păgân,
Tandru, blând, neruşinat,
Însă sfârcul... mi l-ai dat.

Eu vreau mijlocul de floare,
Tu mă prinzi c-o-mbrăţişare
Şi mă strângi năucitor,
Între coapse... pe covor.

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ignorantul veşnic

Mă-mbrăţişezi cu gânduri neştiute
De parcă ai pleca arzând de dor
Şi străluciri de nimeni cunoscute
Redefinesc al trupului fior.

Atins de pana umbrelor vrăjite,
Mă reaşezi în dimineţi de-argint
Pe florile abia îmbobocite
Şi-n clipa de tăcere şi de alint.

Mă risipeşti, apoi, spre zări uitate,
Descoperind adâncuri de nesomn
Şi coapsele... de frunze zgâriate
Sau de privirea nu ştiu cărui domn.

Tresaltă sânul... roua prinde viaţă,
Închisă-i uşa şi păcatu-i greu,
Iubirea e mereu... petrecăreaţă,
Iar ignorantul veşnic... voi fi eu.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Împătimit de sfârcuri şi himere

Rememorând atingeri şi păcate,
În dimineaţa... frunzelor de nuc,
Sărut dulceaţa buzelor şi poate,
La pieptul tău păcatele-mi usuc.

S-or împlini soroacele sfinţite
Şi-n hora-mbrăţişărilor fireşti,
Amestec îndrăzneţele cuvinte,
Cu-acei fiori nebuni, împărăteşti.

Şi parcă înfloreşte depărtarea,
Când te adun, înţelegând risipa
Ce pune-n tine fluturii şi marea,
Redecorând... eternităţii... clipa.

Apoi te sorb... beţiilor trucate,
Împătimit de sfârcuri şi himere
Care-au trezit... acea... imensitate
De catifea încinsă... şi plăcere.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât ar fi să fie-amor

Cât ar fi... să fie-amor,
Fără mine-i numai dor,
Vânt şi pulbere de stele,
Dans nebun de triste iele.

Tot aştept, dar de ce oare?
Ochii... să îţi fie floare,
Sânii... pere pârguite,
Coapsele... descoperite.

Te sărut... şi tu mă muşti,
Mierea buzelor.. mi-o guşti,
Trupu-mi arde, cresc imens
Într-un soare atât de dens.

Aburindă... mă cuprinzi,
Lângă mine când te-ntinzi
Tălmăcind demult, descântec,
Mâna de ţi-o pun pe pântec.

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu

Eu... din miile de fluturi
Care zboară-n asfinţit,
Când vrei soarele să scuturi,
Doar pe tine... te-am iubit.

Eu... din păsările toate,
Care cântă prin livezi,
Te-am ales pe tine, poate,
În văzduh... să nu te pierzi.

Eu... dintr-un alai de stele
Călătoare, trist, pe cer,
Te-am luat în palme grele,
Dezgolită... de mister.

Eu... din curcubeu şi rouă
Risipite-n dimineţi,
Împart dragostea în două
Doar cu tine... de mă ierţi.

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi mi-e pana

Şi mi-e pana... numai sânge,
Numai lacrimi, numai vise,
Însă n-o să poată plânge
Lângă uşi, mereu, închise.

Şi mi-e pana numai soare,
Doar speranţă şi -adevăr,
Arma, de la cingătoare,
Este floarea mea... de măr.

Şi mi-e pana... cer cu stele,
Luna-n cumpăna fântânii,
Un himeric... dans de iele
Sau un lup... în dosul stânii.

Şi mi-e pana... ca pelinul
Prins în poarta unui dor,
Gândurile ce-şi fac plinul
În răcoarea... de izvor.

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi te chem

Şi te chem iubito... încă,
Cu-al tău trup să îmi fii leac,
Timpului... să dai poruncă,
A mai sta cu noi... un veac.

Şi te chem iubito... soare,
Cu-n surâs să mă topeşti,
Strălucindă ca o floare,
În amiezi... dumnezeeşti.

Şi te chem iubito... seara,
Să mă strângi năucitor,
Până va-nceta chitara
A mai plânge de-al tău dor.

Şi te chem... a câta oară
În adâncul unui vis,
A pătrunde fără scară,
Undeva... în paradis.

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se duc actorii

Odihnă veşnică, Ilinca Tomoroveanu

Se duc actorii... unul câte unul,
Rămâne scena goală de valori,
Degeaba bate gongul ca nebunul,
Au dispărut şi ultimele flori.

Se duc actorii... cine să-nţeleagă
Cuvintele din ochii lor închişi?
Ce neputinţa clipei... o reneagă,
Cum o făceau şi ultimii proscrişi.

Se duc actorii... fug înspre cuvinte
Şi-nspre tăceri ascunse în amurg,
Când primăvara veşnicia -şi vinde
Uitărilor... şi ploilor ce curg.

Se duc actorii... teatrul lăcrimează,
Culisele au îngheţat de dor,
Iar timpul duşmănos... avertizează,

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este eclipsă de mândrie

Mai sunt agenţi şi securişti,
Poetul... tot poet rămâne
Şi scrie-n versuri că exişti
În ţara doinelor române.

E august, soare şi iubesc,
Desfid sperjurul şi trădarea,
Iar celor care ne bârfesc
Le vărs în suflete... uitarea.

Sunt încă turnători şi zoaie,
Cozi de topor... nerealiste,
Ce se ridică din gunoaie
În ţara cântecelor triste.

Este eclipsă... de mândrie,
Cinstea se vinde pe un leu
Şi-i pune flori la pălărie,
Justiţiei... un derbedeu.

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt păcătos

Gustat-am din iubiri amăgitoare,
Plin de păcate sunt şi blestemat,
Le-am ameţit cu un boboc de floare
Şi-n aşternut, frenetic, le-am intrat.

Roşesc acum, când îmi aduc aminte,
Puteri mi-au dat cu ţuică şi cu vin,
Le-am cucerit cu numai trei cuvinte
Mă iartă"Domnul", eu, la El mă-nchin.

Sunt păcătos şi hoţ, furând iubire,
Plăcere-mpart şi fericire-aduc,
Oferte am pot spune, în neştire,
La poarta mea-i vacarm şi balamuc.

Sunt păcătos, tâlhar, pentr-o femeie,
Vinul mi-e frate, dar şi confesor,
Orice iatac deschid fără de cheie
Ştiu să iubesc divin, răscolitor.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-s

Nu-s nici hoţ... nebun nu sunt,
Dar iubesc, iubesc ochi verzi,
Nu-s batrân... am păr cărunt,
Vreau în tine să mă pierzi.

Nu-s tâlhar... haiduc nu sunt,
Port iubirea-n cingătoare,
Cu păr negru... fir mărunt,
Chipul trandafir în floare.

Nu-s director... nici golan,
Dar te vreau a mea stăpână,
De-aş rămâne făr-un ban,
Tot voi cere... a ta mână.

Nu-s actor... nici negustor,
Dar doresc cu-nverşunare,
Să te culc lângă izvor
Şi să te înalţ spre soare.

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am pus în tine

Am pus în tine-atâta dor
Şi-atingeri făr-asemănare,
Ce te făceau să strigi uşor
Arzândă-n răsărit de soare.

Am pus în tine... nemurire,
Sfinţindu-te cu-a mea putere
Şi-nfăşurându-te-n iubire,
Când ultimul luceafăr... piere.

Am pus în tine... efemerul,
Dorinţe, patimi, rugăminţi,
Dulceaţa buzelor... misterul
Şi vraja clipelor... fierbinţi.

Am pus în tine sfânt... uleiul,
Din candela-mplinirii noastre
Şi floarea galbenă din teiul
Ce curge-n dimineţi albastre.

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Au înflorit

Au înflorit gutuii-n soare,
Când pică cerul peste noi
Şi peste-a trupului chemare,
Ce vieţuieşte-n sânii-ţi goi.

Se-aprind lumini abia-nverzite
În ochii tăi nebuni de dor
Şi de nostalgice ispite,
Pierdute-n firul de mohor.

Au înflorit şi merii, iată,
Sunt plini de vise şi culori,
Şi n-or să uite niciodată,
Când te săltam de subţiori.

Culcându-te-n trifoiul care,
Încă şi-acum ne mai ascunde,
Acea divină sărutare,
Ce-am pus-o, acolo, ştii tu unde.

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar eu, iubito... sunt aici

Iubita mea! spre dimineaţă
Te simt pe trupul meu, liană,
Sorbindu-mă şi dându-mi viaţă
Surâzătoare şi spontană.

Eşti ca un lujer, ce-nfăşoară
Trunchiul copacului rebel
Ce-ascunde, poate, o comoară
Necunoscută... nici de el.

Nu este fruct, nu e nici floare,
Dar curge înspre adâncimi
Exuberant... ca o-ntrebare
Ce-aruncă lavă şi lumini.

Iubita mea! când răsăritul
Ne-mbrăţişează şi ne-mbie,
Nu pot a face... pe smeritul
Şi nici nu plec în sihăstrie.

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te regăsesc

Te regăsesc printre cuvinte,
Mereu te duci... şi iarăşi vii,
În noaptea patimilor sfinte
Ca un izvor... de nebunii.

Strâng depărtările năuce
Şi le aşez ca-ntr-un festin
Oricât ar fi, de zăbăuce,
La un rever... şi aşa puţin.

Vei înţelege... şi vei crede
Tăcerile când desfrunzeşti,
Delimitându-te... de verde
În dimineţi... nepământeşti.

Spre înălţimi, seducătoare
Mă-ndemni, a ridica priviri,
Spre albul trupului de floare
Scăldat în rouă... şi-n zefiri.

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vântură tăcerile

Vântură tăcerile... suspine,
În parfum eteric mă îmbrac
Şi-mi arunc privirea către tine,
Zâna bun-a florilor... de mac.

Paşii rătăcirilor, m-ar duce
În bătaia vântului de toamnă,
Care dezgoleşte... şi seduce
Trupul ce ispitele îndeamnă.

Fulgeră amiaza curcubeie,
Adevărul... vindecă uitări
Şi pictează goală... o femeie
Ce incită... fără remuşcări.

Ritualul verilor nebune,
Sfârcuri şi cireşe ce mustesc
De fiorii roşului tăciune
Şi de un păcat nepământesc.

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!