Generozitate
Ne știe pe toți, ne iubește la fel,
De suntem nevrednici sau de suntem cuminți,
Lumina i-o vrem? Nu se-ntreabă defel!
Generos e și pur, cu-ale noastrele minți!
Ni se dă pe de-a-ntregul, Soarele bun
Nu cere "te rog" ori "merci" niciodată
- Tu, omule, vino și crede ce-ți spun:
Oare vrei să primești iubirea-mi vreodată?
Mă nasc pentru voi în fiece zi,
Să-mi revărs vouă întreaga-mi iubire!
În țel și în vis și-n crezul de-a fi
Vă absolv de întreaga-vă fire!
poezie de Iulia Mirancea (1 ianuarie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sufletul este singura entitate care poate fi mituită doar de două instincte: iubire și ură! Ferice de cel ce îl alege pe primul!
aforism de Iulia Mirancea (26 noiembrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Domnule, te iubesc (Dedicație domnilor de pe Citatepedia)
Într-o noapte de Crăciun...
de magie și vis, printre steluțe-argintii
ce vin tainic din eternitatea iubirii,
se opresc doar o clipă în inima mea
și-ncărcate, spre tine aleargă,
într-o noapte a Crăciunului vis,
eu vreau să-ți declar: domnule, te iubesc!
Te iubesc fiindcă știu -în adâncul ființei-
că, pentru mine-acceptași prihănita felie,
din mărul oprit...
Iar Tatăl, de dragul sacrificiului tău,
ne-ngăduie-acum noaptea de magie și vis,
de Lumină, de steluțe-argintii și iubire...
Domnule, tu, cel de-aici -lângă mine-
sau tu, de acolo, departe, oriunde vei fi,
Crăciunul, o veste mă-ndeamnă să-ți dărui
în gând, în colind...
că Fiul te-alese-ntrupării
și-n credință te naști în fiece an,
eu, smerită-ngenunchi și ție mă plec:
[...] Citește tot
poezie de Iulia Mirancea (25 decembrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Dedicație... printre rânduri!
Bântuie-n mine mii de gânduri
La tot ce-a fost cândva, demult...
Citiți-mă, doar printre rânduri:
Cât v-am iubit și... nu de mult!
Prin alte lumi cutreierând
Mi-a fost alean de dumneavoastră...
Regret a fost la mine-n gând
Și-n cugetu-mi... risipa noastră!
Adastă-n mine tot ce am strâns...
Tot ce v-am luat și ce v-am dat,
Silfida-mi ființă mi-e nod de plâns
Și-n dumneavoastră a evadat!
Cât timp avem să ne certăm...
Fără să știm: cum și... de ce?
Dar, printre rânduri... ne iertăm?
Urmașii-or să ne judece?
[...] Citește tot
poezie de Iulia Mirancea (26 octombrie 2013)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Cunoaște-mă-n tine
Prietene drag, te iubesc doar cât ești....
Și nu-mi place când ești refractar, insensibil, nedrept!
Libertatea mi-o sfarmi și crezu-mi detești...!
Nu-mi place când pregeți să fii înțelept!
Ești cântec și vers, ești năvalnic de bine
Când crești falnic, trebuitor și uman!
Mi-ești nimb de lumină și zumzet de-albine
Când stărui, iubirea s-o duci la liman!
Cunoaște-mă-n tine! Îți sunt unicul dar!
Și-apoi, mai departe aș vrea să țintești
Ești atât de frumos când ești solidar!
Prietene drag, te iubesc doar cât ești!
poezie de Iulia Mirancea (14 septembrie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu te voi uita, niciodată (In memoriam)
Streiul e râul cel fain, de zei dăruit,
Unde-o comoară, ascunsă-n adânc,
Nu a fost îngropată, să piară-n zadar!
Nu s-a pierdut, nici furat, nici vândut,
Comoara sargetă, adunată de dac,
Viu și etern a trecut, s-a-ntrupat,
În oamenii vajnici ai străbunului Strei!
Acolo-n Petrosul sargetic din munte,
Streiul cel sarg m-a născut, spre cuvânt...
M-a-nvățat să iubesc și iubirea s-o strâng,
Să-ntregesc, din întreg, mai întregul!
Voi rămâne aici, lângă Streiul cel sarg,
Ca-n frumos, mai frumosul să-și verse!
Și să curgă prin mine spre semeni, mai pur!
poezie de Iulia Mirancea (24 ianuarie 2015)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Iubirea adevărată este incompatibilă cu reproșul! Tentația reproșului poate fi înlocuită cu un îndemn: spontan, drăgăstos, neutru!
aforism de Iulia Mirancea (21 noiembrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dincolo de iubire nu avem voie, niciodată, să găsim o enclavă a urii!
aforism de Iulia Mirancea (4 ianuarie 2013)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea nu poate fi excedentară, niciodată! Să vărsăm din ea, pentru eliberare de spațiu?! Nu, nu e nevoie să facem aceasta! Nu trebuie să risipim, ceea ce (deja) am agonisit! Orice nou privilegiu, vine (spontan), cu suplimentul său inefabil!
Iulia Mirancea (15 octombrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dincolo de ură, putem să dăm, instantaneu, de o ușă pe care să scrie: aici e iubirea; dacă ești obosit, poți să intri și să te odihnești!
aforism de Iulia Mirancea (4 ianuarie 2013)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
O, mamă
Te-ai dus de-aici, îți amintești? N-aveam trei ani,
Într-un sătuc iubit de lângă Petroșani!
În ultima ta clipă, salba ți-ai desfăcut,
Ai contopit în salbă un geamăt și-un sărut!
Atât ai vrut să-mi lași în amintire
Opt gălbenuși turcești: ce amăgire!
O, mama mea, mi-e dor de tine, mamă...
Tristețea să-mi alini... e lângă ramă!
poezie de Iulia Mirancea (3 noiembrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Există o singură infrastructură pe plan mondial, care a fost omisă de la implementarea pentru modernizare, de către toate forurile internaționale: iubirea dintre oameni!
aforism de Iulia Mirancea (25 martie 2013)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îți mulțumesc, Doamne
Doamne, Când nu știam încă, cine, de unde
și, mai ales, de ce m-a adus pe lume,
Tu, Doamne, mi-ai luat-o la tine, fără să mă-ntrebi,
pe măicuța mea bună!
Și, în locul ei, fără ca eu să-ți fi răspuns,
mi-ai trimis pe cap, Doamne, o coțofană!
Ea, coțofana, avea darul să se transforme în:
vrăjitoare, bufniță, varză murată.
Așadar, adio mamă!
Gustul surogatului a substituit, rapid,
un moft copilăresc!
Îmi amintesc, de parcă ar fi colea:
sterpe, slute, lugubre, niște straie incerte,
difuzau sinistru și agasant,
refrenul aceleiași melodii: biată copilă!
Era de neîndurat...
Cât de nefericită am fost, Doamne!
Și am crezut că nu exiști...
Sau că nu mă iubești...!
[...] Citește tot
rugăciune de Iulia Mirancea (2 august 2013)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu toate focurile trebuiesc distruse! Bunii și străbunii noștri nu stingeau niciodată focul de pe vatra lor, ci păstrau mereu un tăciune aprins: pentru jarul de a doua zi...! O iubire, pe care n-ai putut (sau n-ai vrut?) să o păstrezi, nu are nevoie de asediu... Ea se va stinge treptat (pe nesimțite), din lipsă de vreascuri... Dar, ai grijă: să-i așezi urna, pe cel mai înalt podium al conștiinței tale!
Iulia Mirancea (15 octombrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă pentru Alex
dedicație poetului Alex Dospian
Doamne, până acum,
Nu ți-am cerut nimică
Dar mă opresc din drum
Căci am o rugă...! Mică!
Părinte dacă-mi ești
Ochii-i ridic spre tine,
Pe Alex să-l iubești
Mai mult decât pe mine!
rugăciune de Iulia Mirancea
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Oamenii pe care îi iubim, ne părăsesc adesea! Câinii, nu; doar atunci, când le dăm de înțeles, că sunt în plus; atunci se ascund și mor; singuri! Dumnezeu să ne ajute să nu fim, niciodată, părăsiți de un câine!
Iulia Mirancea (18 octombrie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugăciunea unui rinocer
Doamne, sunt poetul iubit,
Da'-ntr-o bună zi, subit,
Ce fu cu mine, moncher?
Mă pomenii rinocer!
Clic pe Citatepedie,
Să mai strig o blasfemie!
Să-mi vărs năduful și-amarul...
O, Doamne, nu dau cu parul!
Simt că sunt o torț-arzând,
Pe maimuță să o prind!
Prea mă sfidează râzând...
Vedea-m-aș din nou iubind!
poezie satirică de Iulia Mirancea (14 martie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Un măr dăruit e inimă de copil
Prieten al meu, fericit ai să fii,
Un măr de-ai primit, să-l închizi în surâs!
Și pe urmă, întreg, să-l dai celor dragi...
Apoi, să-l păstrezi în cuvânt... și-n destin!
Un măr e-un cuvânt, celui singur, căzut,
E darul din suflet măreț, nevăzut!
Stropul de viață unui om însetat...
E brațul întins unui semen iertat!
Un măr e surâsul închis într-un vis,
E cuget, destin, când iubești ce ți-e scris!
Dăruiește-l! Prin el vei fi fericit...
Inimă de copil e un măr dăruit!
poezie de Iulia Mirancea (21 septembrie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vă iubesc, oricum
Vreau să vă-ntreb, prietenii mei buni,
De ce vă supărați, tocmai acum
Când clipa-mi a cedat unei furtuni?
Și, totuși, vă iubesc, mereu, oricum!
Îmi dați ce ce mai bun, apoi îmi luați...
Totuși: încrederea nu mi-o-nșelați!
De nu-mi sunteți alături când mi-e greu,
Oricum, vă dau ce am: sufletul meu!
poezie de Iulia Mirancea (4 noiembrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Iubirea este singurul observator astronomic, de unde se poate vedea doar un punct cardinal: dăruirea; singura curbură planetară, care nu se supune teoremei lui Pitagora: conturul inimii; singura linie de orizont, care unește două entități de sex opus: Bărbatul -cerul- cu Femeia -marea-!
aforism de Iulia Mirancea (25 martie 2013)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Pentru a recomanda secțiunea cu Iulia Mirancea despre iubire, adresa este: