Albert Camus

Camus merită citit la orice vârstă.

citat din Matei Vişniec
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există o unitate a întregii creaţii camusiene - eseuri filozofice, romane şi nuvele, piese de teatru - ce se întemeiază pe aceeaşi conştiinţă sfâşiată de tendinţe contrare, în egală măsură de puternice...

Irina Mavrodin în Camus (6 martie 1994)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trecuţi viitori

Trăim într-un etern monden,
La fel ca-n timp de vodevil
-Model de viaţă exogen-
Pretinşi moderni, de stil labil...

Copii suntem de-antichitate
-Cu crez că-i suntem endogeni-
Citând din antice citate;
Microbi... pretinşi drept antigeni.

Nici piramide nu mai facem
-Destinul ne e Nostradamus-
Petrecem timp, ca să ne placem,
Filozofând pe Albert Camus.

Suntem neîncetat surprinşi
-Descoperind ce se ştia,
Genii pierdute în pretinşi-
Aflând că Soarele e-o stea.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (13 octombrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paris

niciodată
chiar în vremurile bune
n-am visat să
mă plimb purtând beretă
cu bicicleta prin acea
metropolă

iar Camus
întotdeauna
m-a
călcat
pe
nervi.

poezie de Charles Bukowski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştiam, de multe decenii, insistenţa lui Albert Camus de a nu fi nici victime, nici călăi, de a evita instituţii şi acţiuni în care iau naştere aceste două categorii. Acum însă am înţeles mai bine la ce se referea. Camus şi-a învăţat bine lecţia originală din participarea în rezistenţa antinazistă clandestină. Nu mai este nevoie să subliniez cât de frecvent este ignorat sfatul lui. Aş insista totuşi că suntem capabili să acţionăm indiferent cât de imperfect şi să învăţăm din examinarea cu atenţie a răului din trecut.

Robert Jay Lifton în Medicii nazişti. Exterminarea medicală şi psihologia genocidului, Prefaţă
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoarea dumitale m-a emoţionat, fiindcă prin ea m-am văzut pe mine însumi la vârsta de paisprezece-cincisprezece ani, în cenuşia Lima de pe vremea dictaturii generalului Odria, entuziasmat de visul de a deveni cândva scriitor, dar şi deprimat la gândul că nu ştiam ce să fac pentru asta, de unde şi cum să încep a cristaliza în opere literare acea vocaţie pe care o simţeam ca pe o poruncă de neamânat: să scriu povestiri care să-i încânte pe cititori aşa cum pe mine mă fermecaseră cele ale scriitorilor ce începuseră să-şi ocupe locurile în panteonul meu particular: Faulkner, Hemingway, Malraux, Dos Passos, Camus, Sartre.

începutul de la Scrisori către un tânăr romancier, I. Parabola teniei de Mario Vargas Llosa (1997), traducere de Mihai Cantuniari
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

În adolescenţă aveam tâmpitul obicei de a vorbi în citate, fapt pentru care aveam o faimă cam tristă în liceul Cantemir. Colegii mei se cărau la şcoală cu magnetofoane de zece kile, puneau muzică şi dansau în ora de franceză... Garsonelul, profesorul nostru ţăcănit, le aduna pe fete-n jurul lui şi le spunea cum se zice la toate porcăriile în franţuzeşte... Vreo doi răsfoiau reviste porno suedeze în fundul clasei... Numai eu, care trăiam doar în lumea cărţilor, mă apucam şi trânteam pe tablă vreun citat din Camus sau din T. S. Eliot care se potrivea ca nuca-n perete cu atmosfera de dezmăţ din clasa noastră prăfuită şi dărăpănată. La vederea lui, tipele care stăteau picior peste picior pe catedră, de li se vedeau pulpele până sus sub poala sumeasă a sarafanului, nici măcar nu se mai osteneau să se strâmbe sau să pufnească dispreţuitor. Se obişnuiseră. Acum se uitau prin mine de parcă nici n-aş fi fost, şi aşa am trecut liceul: un ciudat în uniformă destrămată, care scrie texte de neînţeles pe tablă sau vorbeşte cu castanii pe marginea gropii de sărituri în lungime.

Mircea Cărtărescu în De ce iubim femeile
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Generalul şi starea lui iniţială

Stare de alarmă
în creierul tău metafizic
ţii un discurs pe tema
destinului
la căpătâiul muribundului
dragă generale,
nu-ţi face procese de conştiinţă
e mai uman totuşi
să-l citeşti pe Albert Camus
sau să spargi oglinzi
în nopţi cu lună
prin câte războaie s-a plimbat
trupul tău
înainte de a-şi dobândi
starea iniţială
în intimitate te transformi
într-un vampir
mai rabdă-te câteva secunde
sau du-te acasă
mama ţi-e grav bolnavă

[...] Citeşte tot

poezie de Claudia Tomescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Globus

Nu m-am gândit niciodată până acum (şi gândesc aproape de când mă ştiu)
că întrebările ce nu sunt urmate de niciun răspuns bătut în cuie
constituie cele mai sigure scurtături către minciună.
Există întrebări care nu figurează în manualele şcolare,
în scrisorile patetice de dragoste, în propunerile de căsătorie
şi nici în interviurile derizorii,
simulacrele acelea pentru care trebuie să dai totul pe teren,
cum zic fotbaliştii, şi să te prezinţi ireproşabil
ca la un circ cu maimuţe fragrante
ce candidează pentru un codru de pâine.

Nicio întrebare nu trebuie să stea înaintea celei pe care o voi adresa în continuare.
Nici măcar întrebarea care ne face să ne gândim
dacă viaţa merită sau nu să fie trăită (asta ar urma după,
chiar dacă Albert Camus a zis că trebuie să fie prima)!
Deci:
cine a demonstrat că există sau nu dreptate?
Cine ştie mai bine decât mine să arunce primul piatra cunoaşterii!
"Nimeni nu a spus nimic concret în acest sens, doar speculaţii aburinde
şi ridicări tardive din umeri", îmi veţi răspunde.

[...] Citeşte tot

poezie de Ionuţ Popa (2012)
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te ţin de mână în viesparul oraşului

oare cum ar fi un poem despre oricine altcineva
despre miasmele dulci ale lui anima şi animus?
cu retrageri succesive de sens
orgasme prinse în cip-uri de chihlimbar
definiţia perfecţiunii
definiţia definiţiei
explozii semantice controlate în reactoare circumrevoluţionare

ar mai trebui o naraţiune blasfemiator-absurdă care justifică
catharsisul
de genul mersulului pe apă
împărţirea peştilor a pâinii
şi avatarurile mâncării fast-food
insula de peturi –
crucişătorul de plastic eşuat în Manhattan

apoi dozele inconturnabile de sacru şi profan
amestecate în praful amfetaminic al zilei de mâine
să rupă crusta lichidă art nouveau
mirosul anticariatelor atinse de pesta camusiană

[...] Citeşte tot

poezie de Laurenţiu Belizan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albert Camus zicea: "Sunt atât de mult lucruri mediocre în această viaţă încât iubirea nu ar trebui să fie unul din ele". Eu aş merge mai departe şi aş parafraza: Nu doar iubirea trebuie să fie extraordinară ci şi sănătatea. De ce să ai o sănătate mediocră? De ce să fii mulţumit cât timp nu te doare nimic în loc să ai o viaţă sănătoasă, cu sport mult şi mâncare care te va ţine sănătos mulţi ani de acum încolo? Nu doar iubirea şi sănătatea ar trebui să fie extraordinare ci şi banii pe care îi faci. De ce să munceşti pentru puţin? Dacă tot faci efortul cel puţin asigura-te că e cel mai bun efort pe care îl poţi face. Ţinteşte cât mai sus şi devino independent financiar cât mai repede. Aştepţi pensia să îţi permiţi să călătoreşti şi să ai stilul de viaţă pe care îl vrei? Ia mai aruncă o privire la pensionarii de azi. Nu te mulţumi niciodată cu puţin. Uită-te în oglindă şi întreabă-te: "Am ceea ce vreau? Sunt ceea ce îmi doresc? Am ajuns la capătul destinaţiei mele? Dacă răspunsul e orice altceva decât DA, NU mă opresc. Din muncă, luptă, iubire şi joacă. Nu te mulţumi niciodată cu puţin. Nu fi trist sau supărat mai mult de 30 de minute niciodată. Dă-ţi voie să fii trist sau supărat, da-ţi voie să plângi, să urli şi să distrugi obiecte însă niciodată nu face rău altei fiinţe vii. Ştii că nu ai nici un motiv să fii supărat mai mult de 30 de minute cât timp există speranţă. Capul sus şi privirea înainte!

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aproape fabulă

"Prostia are talentul de a fi insistentă" (Albert Camus)
"Spiritul de contradicţie e personalitatea prostului" (G. Călinescu)

Să stăm în pătrăţica noastră
Ar fi un lucru lăudabil!
O cioară crede că-i măiastră...
E trist, hilar, e lamentabil...

Când jalnica ei croncăneală
Se-nvârte ca un bumerang,
Prestaţia-i,(doar o spoială),
O face-a crede c-are "rang".

Nici ea nu se mai recunoaşte!
E "ambetată", "delicată"...
Şi "ghiersuind"(sau gherţoind) pe lângă moaşte,
Cârâie "fin", sofisticată...

Se crede un alb porumbel
Cu glas ca de privighetoare

[...] Citeşte tot

fabulă de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!