Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Vladimir Potlog despre religie

Vladimir Potlog

Omul este cel mai slab înger creat de Dumnezeu.

(21 iulie 2011)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Am o țară, o limbă, un neam

Am o țară, o limbă, un neam
Și mai am un picior de plai,
O gură de rai, lăsat Dumnezeu,
Am un pământ sfânt al meu.

Am o țară cu oameni muncitori,
Unde sunt grădini cu flori,
Unde sunt și câmpii, coline înverzite
Și cuptoare pline de pite.

Aici eu am o țară, o limbă, un neam!

poezie de din Pe o ramură de grai (11 noiembrie 2002)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Dragostea e o iluzie, dar fără iluzia aceasta lumea ar fi un infern.

aforism de (17 aprilie 2013)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vladimir Potlog

Un zâmbet de copil

Un zâmbet de copil
E o rază de soare,
O inimă de mamă,
Un trandafir în floare.

Când se naște un copil
E o bucurie mare,
Pe cer o nouă stea răsare.
El este un suflet neprihănit,
Care de la Dumnezeu a venit.
Cu sufletul curat în apa raiul scăldat
Și de îngeri binecuvântat.
Un copil e o nou început,
Un viitor fără de trecut.
E o sărbătoare,
Pentru părinți e o bucurie mare.

poezie de (3 iulie 2003)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Urmele tale

Lași urme pe zăpadă
Și în sufletul meu.
Ele pentru mine sunt sfinte,
Ca urmele lăsate pe apă de Dumnezeu.

De-ar cădea fulgi mari din cer,
Chiar de-ar veni cel mai năprasnic ger.
Urmele tale nu vor dispărea,
Ele vor rămâne ca o amintire în inima mea.

Căci tu ai fost departe,
Dar eu te-am găsit
După urmele tale lăsate
Peste acest frumos asfințit.

poezie de (14 ianuarie 2019)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Poezia

Ești ca un fulg gingaș de nea,
Ești ca o stea care răsare la miez de noapte.
Draga mea, scumpa mea,
Ești ca o floare uitată de cineva într-o carte.

Ești ca o femeie iubită de un zeu,
Ești ca o ispită trimisă de sus,
Ca o rugăciune spusă de un ateu,
Ești ca crucea dusă de Iisus.

poezie de (15 ianuarie 2018)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Îngeri albi

Ninge cu îngerii albi,
Peste chipul tău, peste chipul meu,
Parcă au fost trimiși din cer de Dumnezeu.
Se topesc în palma mea, în palma ta,
Acești îngeri albi cu sufletul de catifea.
Ei tot pământul îl învelesc cu un covor alb nepământesc.
Se bucură mic și mare de această magie, de această splendoare,
Adusă pe pământ de acești îngeri gingași fără aripioare.

poezie de (30 ianuarie 2016)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Hristos a înviat

Hristos a înviat și pe noi ne-a luminat
De păcate grele ne-a iertat.
Sângele lui pe cruce pentru noi l-a vărsat.
Când la cer s-a înălțat el poruncă ne-a lăsat,
Să nu ne dușmănim, ca frații
Între noi să trăim și pe tatăl lui să-l iubim.
Așa fiul lui Dumnezeu ne-a învățat.
Hristos, Hristos a înviat!

poezie de (1 mai 2005)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Și iarăși e Duminică

Și iarăși e duminică, e o zi cu soare,
Și clopotele sună a mare sărbătoare.
Oamenii cu bucurie în biserici se adună,
Să audă vestea cea bună, azi s-a născut Iisus,
Așa un înger de mult la niște păstori le-a spus.

Și iarăși e duminică, e o zi sfântă,
Oamenii osanale cu bucurie cântă,
E o zi de dumnezeu binecuvântată,
Azi fiul lui intră pe a Ierusalimului poartă.

Și iarăși e duminică, e o zi frumoasă,
Oamenii stau așezați la masă,
Și se bucură, și se veselesc
Și pe domnul Iisus îl slăvesc,
Căci el din morți azi a înviat
Și pe noi de păcate ne-a scăpat..

poezie de (27 iulie 2014)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Lumea ca o carte

Alerga trenul sub lună,
Timpul îmi părea că aleargă după noi
Și eu priveam pe geam cum trec unul câte unul
Copacii falnici, dar de frunze goi.

Priveam stânci, munți, dealuri
Și mă miram atât de mult,
Cât e de frumos pământul,
Și nu mă săturam să mă mai uit.

Trenul alerga tot mai departe,
Inima îmi bătea mereu.
Și lumea îmi părea ca o carte,
Scrisă de însuși Dumnezeu.

poezie de (5 martie 2017)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Satul meu

Satul meu - gură de rai,
Satul meu - cuib de dor.
Ești un picior de plai,
Eu sunt al tău mândru fecior.

Viața e grea, e și ușoară,
Satul meu - meleag sfânt.
Dar când mă întorc la tine iară,
Îmi pare că m-am născut din nou pe pământ.

Vremea trece, vremea vine.
Sunt cărunt și eu deja.
Dar tu, satul meu, veșnic tânăr vei rămâne,
Prin tine tânăr și eu voi rămânea.

poezie de (23 mai 2017)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Mănăstirea Putna

La poale de munte,
Se înalță, frumosă, o mănăstire.
A Domnului casă,
Ea Putna se numește,
Acolo bătrânul Ștefan
Oasele trudite și le odihnește.

Dar cine o păzește
Pe această sfântă lucrare,
Făcută de Ștefan Cel Mare?
Brazii bărbați, mândri soldați,
Munții frați, păsări zburătoare,
Cerbi și căprioare,
De Dumnezeu, că este puternic și mare!

poezie de (9 august 2004)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Cine

Cine sunt eu?
Cine ești tu?
Un da sau un nu.

Cine e el?
Cine e ea?
Un nu sau un da.

Cine e bun
Sau cine e rău?
Diavolul sau Dumnezeu.

Cine e rob
Și cine e împărat?
Cel sărac sau cel bogat.

Ce întrebare stupidă
Mi-am pus,
O întrebare veșnic fără răspuns.

poezie de
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 5 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Vladimir Potlog

Căpriană, lumină lină

O, Căpriană, minune sfântă,
Care ai fost înălțată de un voievod bun și faimos,
Chiar și îngerii în cer te cântă,
Lumină lină, trimisă de Hristos!

Tu luminezi această palmă de pământ,
Trădată, vândută mereu.
Căpriană, logos sfânt,
Ești ca o mană trimisă de Dumnezeu!

O, tu, mireasă a lui Hristos,
Zidită cu multă trudă și sudoare,
Ești un scut pentru neamul meu
Contra hoardelor barbare.

Căpriană, lumină lină,
Ești un simbol divin
Pentru omul cu inima de har plină
Și care crede în al său destin.

poezie de (21 septembrie 2018)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Ce mai faci, poete?

Ce mai faci, poete, dincolo de moarte,
Îți este bine sau greu?
Că aici mulți dintre noi te lăudă cu vorbe deșarte,
Căci așa e omul lăsat de Dumnezeu.

Ce mai faci, poete, dincolo de moarte,
De neamul tău nu îți este dor?
Căci aici mulți se duc departe,
Uită de el și de mama lor.

E trist fără tine, poete.
De-ai putea înapoi să vii,
Tu ai scrie cu lacrima și sufletul
Cele mai frumoase poezii.

Poete, veșnic vei rămâne
Un simbol a omenirii.
Căci tu ai avut o inimă mare,
Plină de tandrețe și iubire.

poezie de (16 februarie 2017)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Ești un înger dulce

Ești un înger dulce pe pământ
Cu suflet tandru și blând,
Ești tot ce eu nu am avut,
Ești un nou început!

Ești o rază de soare care vrea
Să destrame întunercul acesta mare
În care mă aflu eu,
Ești un înger trimis de Dumnezeu.

De ai ști cât de mult te-am așteptat să vii,
Zeița mea cu ochii zglobii,
Vreau buzele tale dulci să le sărut
Și să-ți spun că te iubesc mult!

poezie de
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Lumea e un ecou etern

Plânge cerul și pământul,
Soarele nu mai răsare,
Totul e beznă și întuneric
În lumea asta atât de mare!

Oamenii sunt ca niște stafii
Fără suflet, fară minte,
N-au altceva decât
Un grai, fară cuvinte.

Tot învăluit în ceață,
Pământul parcă e un infern
Oamenii sunt morți,
Chiar dacă sunt în viață.

Lumea e un ecou etern!

poezie de
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Vă aștept

Vă aștept în lumea mea de vis
În iadul meu, în al meu paradis
Vă aștept, cum așteaptă o floare
O rază caldă de soare.

Vă aștept cu drag să-mi treceți
Al casei mele prag,
Să ne mai spunem o poantă,
Căci asta mi-i cel mai drag.

Căci sunt și eu om, nu sunt stafie
Veniți, vă aștept
În lumea mea veșnic moartă
Și veșnic vie!

poezie de (1 martie 2010)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 6 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Vladimir Potlog

Cea mai frumoasă fiică a naturii

Stropi de ploaie cad peste chipul tău
Ca lacrimele care curg
Din ochii lui Dumnezeu.

Vântul te leagănă ușor,
Precum adoarme mama al său odor.
Soarele îți admiră față
Și privighetorile îți dau bună dimineața.

Ești o casă pentru păsările cerești
Ca o mamă bună pentru oameni
Și viețuitoarele pământești.

Binecuvântată ești de cel de sus
Pădure verde, pădure
Ca luceafărul care a răsărit și încă n-a apus.
Ești cea mai frumoasă fiică a naturii.

poezie de (12 februarie 2018)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Versul lui Eminescu (Dedicată aniversării a 170 de ani de la nașterea lui M. Eminescu)

Versul lui Eminescu e un dor nemuritor.
Care v-a dăinui peste veacuri.
El a înălțat al meu popor.
Ca dacii a lor arcuri.

Să-l învățăm ca pe o rugăciune
Scrisă în cartea sfântă.
Căci versul lui Eminescu
Nu știe să mintă.

El a fost scris cu sânge și sudoare,
Pentru cei cu inimile pline de dragoste și amor.
Pentru România mare,
Pentru al ei falnic popor.

poezie de (5 ianuarie 2020)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 1 >

Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie despre Vladimir Potlog@religie? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!

Pentru a recomanda secțiunea cu Vladimir Potlog despre religie, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Ce e spiritul? Fii primul care răspunde!
Direcționează
3,5%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Subiect complementar

Alte subiecte tematice cu citate despre religie

Rafinare tematică

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!