Valeriu Barbu despre viitor

despre minuni (1) (… plecând de la un text – vreau să vă fiu poetul!)

nu vă mai uitaţi la ceas
aruncaţi-l în sobă să vă ardă
neputinţele
limbile de foc vă vor arăta dincotro-ul
aşteptărilor
«umbra» voastră proiectată astfel
pe peretele dinspre mâine
este o hartă…
despre o minune

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul... "mâine"

trupul meu este alcătuit
din furnici înjumătăţite, ele
cresc – eu scad, mă cară
atom cu atom
şi mă recompune
muşuroi supraelastic
– părându-mi-se în mişcare...
Ieri mă credeam
hologramă, pastă, băţ de chibrit
aprins
cel mai frică îmi este
să mă închipui în
«mâine»

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mesaj în sticlă

în acest viitor aici
unde poate citeşti acum
aş fi vrut foarte tare să ajung dar...
am murit

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ia…

ia priviţi
dansul sălciilor, obraji dogorind –
mâţe pictând acoperişuri şi dând cu lăbuţele
în ghemul acela argintiu
fum şi rugăciuni suind, un fulg –
până şi ploaia încărunţeşte…
un fulg amintind de
întâia cămaşă
ia ascultaţi
doina vântului, şoapta dealului dinspre
mâine
ecoul – şi cum trece un fluture
îl bănui
că el ar fi cântat aşa de apos
mătăsos
aţi auzit vreodată vocea unui flutur bezmetic?
ia atingeţi – întindeţi mâna
unda
respiraţia pământului, arcul
electric la un deget de frunte

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Porunci

Cât voi lipsi nu te aşeza
pe scaunul meu nici nu-mi promite gări intacte –
vremea-i din ce în ce mai puţină…
faţă de vină şi nume, nu voi folosi farduri deci
nu consolări să-mi trimiţi, aşteaptă sau… nu
dă-mi veşti despre prieteni, despre tine
detaşată
de întâmplările mele
când vei fi gata să ierţi nu te va apăsa deloc
despărţirea noastră
în cana ta nu vor mai sclipi atâtea întrebări
vei aştepta nu miracole ci împlinirea ceasului… atât

prind balanţele tale azi, dar pentru mâine
un lucru să ştii
am imperioasă nevoie de seninul frunţii tale
de privirea ta să-mi fac un nou cuib acolo –
să nu te temi de neliniştea mea de acum
mi-aş arunca toate gândurile de-aş căuta pacea
sau fericirile pentru mine şi nu uita

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt copil din flori de cireş

(mama mă privea cum cresc
deci privirea ei mă creştea -
se întâmpla într-o zi
cât alţii într-un an)

copacii
părinţii mei adoptivi
mă suiau pe braţele lor până sus
şi-mi părea acolo
cerul

toţi arborii cât vedeai cu ochii
mă vedeau cu ochii
cum plec

în urma mea
se pierdea urma

au venit apoi
hoardele de drujbe turbate

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

scrisoare mamei

port cu taină
sărut neşters pe obrazul
nevăzut de oglinzi.
O umbră – una din umbrele mele
mă trage contra-pas… mă vrea
acolo, în ieri-ul gumat.
Îmi amintesc ultimul zâmbet –
grimasă mai degrabă
te rugam să nu plângi
îmi spuneai că ţi-e frig,
c-ai visat şi semnu-i drum lung
deja nu mai puteam
să te îmbrăţişez, dar
ţi-am trimis medalionul acela
cu faunul, te-am văzut
când l-ai aruncat la o răscruce –
tu nu ştii
ecoul
mi-a lovit umbra
îmi zic să nu-mi mai pese

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

iar

Încercam să dorm – mâine
mă trezesc devreme…
muzici răzbăteau până la mine, am tras
storurile, mi-am pus perna peste urechi
…nervos deja

Ia să văd, dom’le, cine-i chefliul!
Ascultam pe la uşi… nimic

Măi să fie!… îmi cânta inima
ce-o fi apucat-o?… şi ce vioi… ce
orchestră
uf!… iar iubeşte!

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

nituri şi foi subţiri, subţiri

vorbeam despre vocaţia iertării
nu era iniţiatică
nu cea ca un muşchi
sau… comercială
ci de preaascunsa, neştiuta comoară

nitul dintre cer şi inimă

în miezul lui am găsit
vocaţia vinei – nu cea primordială
comună
nici manie a persecuţiei
ci preaascunsa, neştiuta comoară

nitul dintre inimă şi cer

…mâine vorbim despre
iubire

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

ce-a mai rămas

capac şi semizeu
gazos dorul
conservă umblătoare trupul –
ipostaza d.p.d.v. teologic este
în avans cu… o veşnicie faţă de
Greewich

am plecat de acasă fără batistă
aşa mă simt
strănută fir de polen sec o coroană
petale în care asist un mort

capac şi polen semizeu
dinspre naiba năvălesc reproşuri
cu călcâiul spre mâine mestec
ce-a mai rămas din
ipostază…

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

1,2 m

umbră stingându-se în adagio, luciditate
şi nevoie
nervii, muşchii, articulaţiile, întreaga maşinărie biologică
participă la o viziune al cărei limbaj
numai muzica îl poate transpune – trupul meu
în sărbătoare
triumfal a traversat zilele metalice din ultima zodie
a trecut –
puls lunecând în rock

de acum
ferestrele vor fi deschise
numai spre mâine
ascund
toate amintirile
în stânga sus, la fix un metru şi douăzeci de centimetri
de la pământ – nu vă va veni a crede
dar am măsurat atent…!

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zile

păşea cu mâinile la spate
ţanţoş, aproape... solemn, rece
fixa cu privirea panorama
... milioane de lăbuţe lipăie
întâmpinându-l excitate ca
pe Michael Jackson la concert!

Trecea "Mâine" ca un arendaş
printre mâţele subnutrite – aspiraţiile mele...
Scotea din buzunare şoricei aurii
cu gesturi largi aruncându-i

"Poimâine" tânăr – eu nu – vine
de braţ mă conduce
afară din viaţă...

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

lentoare

să nu te temi
nu sunt împietrit, doar un pic mai lent
îţi pare mima neschimbată
dar gestul curge
sunt doar speriat şi nu în contemplare
nu sunt bolnav, nici n-am orbit

de ţin o vreme ochii
răsuciţi spre înăuntru
rămâi alături, aşteaptă în tăcere
dacă nu ai, ia de la mine, ia totul şi
lasă-mi numai rugăciunea, o cheie
a zilei fără mâine şi fără ieri-ul condensat
în lacrimă şi nici aşa să nu te temi.

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soldaţii nasc pe front

soţii lor spală geamuri
leagănă păpuşi barbie
mulg orologiilor laptele direct covăsit
mai dau cu aspiratorul uneori
prin aspiraţiile globale
soţiile-soldat
antrenate în tabere speciale şi înrolate
duc greul luptelor, apasă ctrl alt delete
pe ştirea că sunt frumoase
ele rămân însărcinate prin ordin de la statul major
brusc apasă enter ţinta atinsă inamicul răpus
oglinda

viitorul se-nspăimântă: unde naiba o să vin!

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

vin ierni

nervos
primul fulg
de parcă ar fi Columb – şi mai nervos
ochiul meu – nu ştiu care pentru că am
câţiva
l-a înecat în traiectorie părăsită
până s-atingă profunzimea – filozofic!
nu-i încă iarnă în acest pătrat
câinele Bobiţă melancolic atârnă
privirea lui între copacii desfrunziţi
şi mâine
zâmbesc, şi cu foarfeca plutind
– a înţeles –
mă apuc de lucru, vin vremuri
omătoase şi-mi pun lanţuri
să nu-mi patineze ochiul, gata
nu mai tai
frunzele la…

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

trec…

dansând pe sârma aceasta
violet-aurie
am tânjit la aplauze, la nume
nu ştiam
că fiecare clipă este un capăt
– şi că nu sunt egale…
ţărâna oarbă mă poartă
aşa de puţin cântăresc, încât
firul mi-a dat iluzia rădăcinii!
Confesiunea aceasta
despre fiindul meu, nu vă tulbure:
nici pietate… şi nici să vă încânte
păstraţi numai mirarea lină, gest
ca un ridicat scurt de sprâncene…
trec
sperând tainic la un apoi
unde să fiu eu sârma
violet-aurie… măcar
viţei din via altui mâine

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Textul zilei

în fiecare zi este aniversarea
unui prieten,
unui prieten necunoscut încă
pentru asta sărbătoresc un pic
în felul meu

în fiecare zi se întâmplă o
dimineaţă
amiază
seară
ca o promisiune, mântuire, desăvârşire

câtă risipă de singurătate aş face
de ziua noastră această zi
de nu ţi-aş turna un strop de vin
vin pelin
şi nu te-aş închina bucuriei împreună
hei
sărbătoritule
amână melancolia şi vino cu mine

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

v’day

sun la uşă – soneria
îmi dă ton de ocupat
gătit cu noua mea cămaşă
cusută din zeci de maimuţoi de pluş,
iar pe umeri păsări din burete,
în loc de nasturi
crini
ţineam la spate o cutiuţă
frământând-o nerăbdător
să ţi-o ofer
împreună cu
zâmbetul meu tâmp de irezistibil
nu vei şti niciodată
ce aveam în cutiuţă...
mâine e „velantainsdai”
şi voi numi toate
nights-urile
valentinizabilizatoare
ecouri
ecouri tonului acela de ocupat

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt copil din flori de cireş

(mama mă privea cum cresc
deci privirea ei mă creştea -
se întâmpla într-o zi
cât alţii într-un an)
.
copacii
părinţii mei adoptivi
mă suiau pe braţele lor până sus
şi-mi părea acolo
cerul
.
toţi arborii cât vedeai cu ochii
mă vedeau cu ochii
cum plec
.
în urma mea
pierdeam urma
.
au venit apoi
hoardele de drujbe turbate

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

năluca

mă ţine o nălucă lângă proră
frate cu vântul şi cu frica soră
sub val încerc să ascund aripa tristă
mă las ros – mai toate mi-au ieşit pe dos
în drumul dus voi trece în destin de pescăruş
nu-i niciunde drum, întors alunec
în orizont de aramă
simt în piept glas de mamă stins
nu caut înadins să smulg din vise coapte
seva – nu-mi pasă nici de-oi fi
zi ori noapte ori anotimp
nu rup din amintiri, ostil, petale,
nici pistil de aur sub semn de faun.
fără să ştiu am fost în mare amară marinar
o oră, ultima rugă rostită lângă proră
linişte din apele străine,
hrănindu-se cu mine azi
cu tine mâine…

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!