Textele de mai jos conțin referiri la dor, dar cu o relevanță mică.
Listă de 8 martie
Femeia șnur, femeia "puișor",
femeia mamă sau femeia dor,
bunică, străbunică sau soție,
femeia exilată-n abație,
femeia căutată-n amintire,
femeia scundă, 'naltă sau subțire,
femeia blondă, brună sau roșcată,
fata de ieri, săracă sau bogată,
femeia liberă, femeia sclavă,
femeia "gâscă" sau femeia "gravă",
femeia harnică și-ambițioasă,
grasă, frumoasă și tot timpu-acasă,
femeia rece sau femeia tandră,
femeia hâdă sau femeia cadră,
femeia rea, femeia de femeie,
vreți sau nu vreți, dețin a vieții cheie!
Femei banale sau interesante,
ispititoare, sexy boom, șarmante,
femei superbe sau femei urâte,
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu!
Nu plânge, chiar de-ai învățat cum să trăiești cu-amare lacrimi!
Nu te-ntrista, că ai știut cum să te-ndepărtezi de patimi!
Nu mai privi peste oglindă, când știi că-ți va plăcea ce vezi!
Nu te-nsoți cu neiubirea! Iubește, că-n iubire crezi!
Nu-ți interzice fericirea, acum, când știi s-o prețuiești!
Nu te-nsoți la drum cu-oricine, chiar dacă simți că singur ești!
Nu mai hrăni dorul de-o viață, când simți că nu se va-mplini!
Nu omorî visele toate, făcând în ciudă, inimii!
Nu te-ntreba de ce ești singur, când doar comori ai dăruit!
Nu îți cruța mărinimia, când întâlnești suflet rănit!
Nu creiona necunoscuți, că poate iese schița falsă!
Nu dușmăni, că te-otrăvești... și mori... și nimănui nu-i pasă!
Nu te întoarce-n amintiri ce au mușcat adânc inima!!
Nu risipi timp, întrebând pe cine a orbit Lumina!
Nu-ți căuta vinovăție, că-ntreaga viață ai iubit!
Nu-ți cere scuze niciodată, că de EL ai fost hăruit!
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Macii durerii
De ce dor macii dintre spice,
Sânge din inimă curgând,
Și sufletul îl fac arșice,
IUBIREA din el, alungând?!
Apoi, cu fragile petale
Îl amăgesc în mângâieri
Și sufletul se-ntoarce-agale,
Dar se întoarce 'n Nicăieri!
În focul macilor IUBIRII,
Rupe logodna albăstricii,
Intrând în marea negăsirii,
Printre talazurile fricii.
Căzut în somnul picurat,
Separă grâul de neghină
Și-un mic dejun din bob curat
I-aduce Liniștea Divină!...
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-ai ști de când te caut
Te-am căutat, fără să știu că asta-nseamnă așteptare,
În nori, în Soare, 'n curcubeu, în toată lumea asta mare.
În zori trandafirii, în stele, în asfințit de tinerețe,
În fulgi plăpânzi de păpădie, în dor, din lipsă de tandrețe.
În adieri de-aripi de vânt, prinse-n neliniști colorate,
În frunzele ce se-odihnesc de tremurat, îngândurate...
În liniștea patimii stinse de cercul strâns al oboselii,
În adormirea nepăsării, în părăsirea îndoielii,
În dansul focului sprințar, în apa rece de izvoare,
În zilele din calendar, în licuricii din ponoare,
În flori de salcâm parfumate, când, sărutate de albine,
Îmi îmbrăcau visele toate cu amintirea despre tine...
În perlele care furau sideful scoicii-n ațipire,
În dragostea ce risipea lumină-n nopți de fericire.
În puritatea primăverii și-n ochii blânzi de căprioară,
În frăgezime de brândușe și-n arome de tămâioară.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inocență
Prin florile copilăriei
Adeseori mă rătăcesc...
Găsesc Lumina Bucuriei
Și-ntoarcere, nu-mi mai doresc.
Îi văd pe mama și pe tata,
Crescându-mă cu al lor Dor
Și cu IUBIRE nepătată,
Clară, ca apa de izvor.
Merg să colind nițel prin crâng.
Mă prinde ploaia... și îmi place.
M-adăpostesc după un gând,
Umblând desculță prin băltoace.
Un fulger îmi aduce-aminte
Să nu mă tem de DUMNEZEU,
Că, după ploaie, vrea s-alinte
Ai săi copii, c-un curcubeu.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păpădii
Suave păpădii, crezând în gingășie,
Se-ntrec să dăruiască
Finețe, diafan, în vis de bucurie.
Prin fulgii delicați, ce-nalță către cer,
Trimit comori de suflet,
Spre-o lume de uitări, în gânduri din eter...
Coboară-ncetișor privirile plăpânde,
Cu gene-ngreunate
De lacrime fierbinți, curate și flămânde...
Se-ntorc, plutind, spre seară, în istovire mor
Și nimănui nu-i pasă
Că au zburat odată, urmându-și dorul lor...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un dor
Dor pribeag, uimit în gene,
Adu-mi Dragostea în prag!
Că-mi pierd mințile prin perne,
Când îi visez chipul drag.
Risipită-n nori de vis,
Culeg a lui sărutare
Și-o ascund într-un abis
Scăldat în sclipiri de Soare.
Mă topește c-o privire
Din al ochilor smarald.
Îl ador, în dăruire.
Sufletu-i mi-e și mai drag.
Depărtarea mi-l răpește
Și cred că a fost nălucă
Iar durerea mă trezește,
Dăruindu-mi... Dor de ducă...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Azi
Mi-e sete de noi, mi-e foame de tine!
În ziua ce vine privesc înapoi
și caut cărarea pe care-ai venit,
când mi-ai dăruit și cerul, și marea...
O mie de vieți vom fi împreună,
cu inima bună gustând dimineți,
goli-vom în noapte pahare de dor,
vor crește sub nor buchete de șoapte.
În mijloc de vis, nectar de săruturi,
pe aripi de fluturi din Raiul promis,
topind curcubeie, ne-adună în NOI...
azi suntem în DOI... și simt că-s Femeie...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Diphylleia grayi
Floare de gheață, topită de ploaie,
Unde ajungi tu, când Cerul se-ndoaie
Sub dor nesfârșit, din prea triste IUBIRI,
Și-nchide privirea, plângând amintiri?!
Trimite-i parfum să-i aducă-aminte
Că omul curat, credincios și cuminte,
Privește spre el și când e fericit
Și nu îl blesteamă când e necăjit.
Scrie-i tu, floare, cu gheața topită
De raza de ploaie ce ți-a fost sortită,
Că lumea dispare, de nu mai e Cer!
Doar asta te rog, doar atâta îți cer!
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bine-ai venit!
Suflet de vis, suflet curat,
Pe unde oare-ai colindat?
Din cer de vară ai venit,
Să-mi vindeci tot ce-a fost rănit.
Care din lacrimile mele
Te-a mângâiat, cu doruri grele,
Și liniștea ți-a tulburat,
Când inima ți-a sărutat?!
Da, știu că nu visez, IUBITE!
Am aruncat haine cernite
Și-mbrac acum sufletul meu
Doar în culori de curcubeu...
De dragul meu, de dragul tău,
Am scuturat gânduri, de rău...
Azi împletim din fir de Lună,
IUBIRE-n patimă nebună...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bun venit!
Din linii de timp de lumină,
Încep să croiesc un zig-zag,
C-o foarfecă mică și fină,
Să-ți fac scară, Omule drag!
Coboară din ceruri înalte
Pe ea, în IUBIREA ce-ți port,
În miezul poveștii din carte,
Ca nava-ancorată în port!
Din vieți de trecut, paralele,
Renaștem din pietre-adormite,
Îți dau o coroană de stele,
Că Rege îmi ești, tu, IUBITE!
Și-o mantie de curcubeie,
Țesută-n ani mulți, cu IUBIRE,
Brodată cu dor de Femeie,
Cu lacrimi uscate-n privire...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și totuși iubirea
În mijlocul lumii tăcute, învinse,
durerile îmi strigă să mă feresc
și ce am iubit să nu îmi amintesc,
când calc printre visele noastre, ucise...
În taină, culeg un buchet de sclipiri
născute în dorul de mine, de noi,
cu grijă, 'l-așez printre visele noi,
în șoapte de-ADOR și în tandre priviri.
În vii sentimente, comori risipesc,
redând viață lumii-omorâte barbar,
cu gândul curat, ce-a uitat de amar,
pe crinii din suflet îți scriu TE IUBESC!
Pe aripi de îngeri, în lacrimi fierbinți,
trimitem o rugă, s-ajungă la Cer...
Mereu, în IUBIRE, e-același mister,
suntem mistuiți de aceleași dorinți...
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ulciorul
Amprente de dor pe toartă de-ulcior
din care, pe câmp, se-adapă țăranii.
În el a turnat olarul fior
cu sufletul său sfințit de metanii.
În lut mângâiat sunt șoapte trecute
din vieți socotite în zile și ani,
sunet de clopot al lumii pierdute
de luptele duse-ntre suflet și bani.
Durerile-s arse-n cuptoare încinse,
apoi, smălțuite cu grijă și drag,
să țin-apa rece în zile aprinse
și... când obosesc de tristețe, se sparg...
Amprente de dor pe-o toartă de-ulcior...
Un ciob de pământ... cândva de-ajutor...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vino!
Hai cu mine, în cântec, hai, vino în vers!
Haide, vino la mare, hai prin Univers!
Îngropăm tot rău-n adâncul uitării,
Înotând, vei strânge, cu dor, valul mării...
Voi fi acel val, ce te scaldă-n IUBIRE,
Ies noaptea, pe mal, să nu fiu amintire.
În vârtej nebunesc, ne iubim până-n zori,
Când plecăm, obosiți, să plutim printre nori...
Din înalturi, în ploi, coborâm pe pământ.
Odihnește-te-n val, dormi cu valul în gând!...
În treziri, fericiți, cu uimire-ntrebăm:
"Ce e cântec, ce-i vers?!"... Hai să ne bucurăm!
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trecere
Cristalin clopoțel,
Din azur de senin,
Sună-n zbor, mângâind,
Ca un glas de copil,
Lut de viață, crăpat
De nimicul uitării,
Mântuit de păcat,
Cu IUBIREA IERTĂRII.
În LUMINĂ scăldat,
Își aduce aminte
Ce Porunci a-ncălcat
Înghețând Dor fierbinte...
Cât de tare-a rănit,
Cât de mult l-a durut
Pe acel ce-a iubit
Și i-a dat tot ce-a vrut.
Amintiri adunate
Azi încep să-l răpună.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cafea albastră
Bem dimineață o cafea albastră?
E-o cafenea la margine de-azur!
E singura din Univers, e-a noastră
și cafegiu e-un înger trubadur.
Ibricul e făcut din Lună Nouă
și fierbe pe nisipul Mării Roșii,
cu apă-curcubeu, din stropi de rouă,
pe care-au lăcrimat-o albatroșii.
Cafeaua e fierbinte, ne așteaptă!
Nisipu-a fost încins c-un dor de fulger,
aroma ei ne mângâie în șoaptă
și-i îndulcită cu priviri de înger.
Îmbracă-te cu aripile albe
și ia-mă-n brațe, să zburăm spre nori!
Inime roșii ne vor fi podoabe.
Vino, și-om deveni nemuritori!
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gingășie
În pic de rouă, dorul ne-a-mbrățișat IUBIREA,
Făcându-ne să credem că plouă-n Infinit...
Și, prinși în jocul vieții, ne-am întâlnit privirea,
Zâmbind, uimiți de vraja din suflet nesfârșit...
Veșmintele de rouă, menite să ne-adape,
În goana dup-a lumii deșartă căutare,
De s-ar zvânta la soare, le-am primeni în ape,
De-un suflet și alt suflet, ar fi-acoperitoare.
Să bem, IUBIREA mea, bobițele de rouă
Ascunse-n mica noastră sticluță de argint!
Să ne-mbătăm cu ele!... Și chiar de nu mai plouă,
Ne-or ține-o veșnicie, de sete, -n Infinit...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caută-mă!
Caută-acum, strigând numele meu!
Caută azi, că ieri, căutam eu!
Caut-oftând, că nu mai poți trăi
Cum nici eu nu mai pot făr-a iubi!
Caută-n stele ce-au pierit demult!
Caută-n mare, 'n veșnicu-i tumult!
Întreabă cerul dacă m-a-nvelit
Cu zi sau noapte, când m-a întâlnit!
Află dacă pământul m-a-ngropat
Sau dacă apa mării m-a-necat,
Pădurea-ntunecat-aprinde-n vis,
În ploaia rece-a toamnei ce m-a stins!
Crestează stânca-n care m-am ascuns
De-atâta dor de tine, cât am strâns!
În gerul iernii, topește zăpezi,
Arzând IUBIRE... și ai să mă vezi!
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Știi
Mai știi cum m-am îmbolnăvit de tine
din prima clipă, fără să gândesc?
Fereastra Raiului sunt pentru mine
ochii tăi dragi, în care m-oglindesc.
Tu știi cât de frumos cântă tăcerea
la masa sfânt-a dorului din noi
și cum ne vindecă toată durerea
când ne iubim în lacrime de ploi!
Și știi ce dulce ne e suferința
când viața ne desparte uneori,
când inima tânjește de dorința
ce umple infinitul de fiori!
Noi știm că nimeni nu poate să fure
IUBIREA noastră ce e scrisă-n aștri,
că nime-n lume n-ar putea să-ndure
văpaia ei din ochii noștri-albaștri...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oameni
Oamenii sunt cruci, oamenii sunt stele,
oamenii sunt inimi, doruri, visuri, cânt.
Oamenii sunt nori, ploi, vânt și durere,
într-un fel în Ceruri, altfel pe Pământ.
Oamenii culeg gânduri semănate,
pentru visteria sufletului lor.
Cu ele plătesc zilele-adunate...
Bani... strânși pentru pleoape ce se-nchid când mor.
Copiii de ieri, sorii dimineții,
ca îngeri sau demoni asfințim, pe rând.
Toți venim Lumini, dar în dansul vieții,
ne stingem c-un zâmbet sau sfârșim urlând.
Oamenii sunt cruci, oamenii sunt stele,
oamenii sunt nori, ploi, vânt și durere...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Georgeta Radu despre dor, adresa este: