Cine poate descrie rănile din interiorul sufletului tău? Nimeni. Și nimeni nu poate simți asta pentru el decât tu cel care îl învelești.
Când corpul nostru este lovit de o boală, chemăm doctorul, cheltuim o mulțime de bani pentru medicamentele necesare. Dar când sufletul ne este chinuit, plânge. Când este în deznădejde, ce poate să -l vindece altceva dacă nu iubirea? Dacă sufletul tău plânge, nu înseamnă că ești slab, înseamnă că el e atât de rănit, încât lumina din interiorul lui e difuză cu efect de întunecare.
Camelia Oprița în Fără dragoste, e singurătate; un timp spre nicăieri...
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine ți-a spus că vii pe lume pentru a fi fericit? Când de fapt fericirea se află în interiorul sufletului care a căpătat drept la viață și lumină.
Camelia Oprița în Enigmele sufletului
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu bradul face Crăciunul mai frumos, ci oamenii;
ei sunt cei care îți oferă o picătură de dragoste, un strop de lumină, o avalanșă de speranțe.
Camelia Oprița
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Dumnezeu a spus
Sa fie lumină
și a fost dragoste.
Dumnezeu a spus
Să fie dragoste
și a fost primăvară.
Iar după primăvară a urmat floarea -
îngerul cu zâmbet de copil...
poezie de Camelia Oprița
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
A trăi pașnic în strânsă conexiune cu Dumnezeu, învățăm câte ceva despre Lumină, de păcatul care ne îndepărtează de prezența divină, vom percepe mai mult Miracolul și Minunea Sa care se numește viață cu rădăcini de soare.
Camelia Oprița în La porțile universului
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când eram copilă, tata îmi asculta visul
Nu mai era alt cer pentru el decât lumina
Din ochii mei uimiți de strânsoarea lui puternică,
Încât îmi lovea colțurile inimii
Când își rotea buzele în părul meu încurcat.
Orizontul pierdut stă să cadă pe mormintele
Uscate de soare.
În amintirea lui aștept căderea unui cuvânt;
Eu să stau la marginea visului,
El să vină până la marginea acestei lumi.
Visez ori nu visez,
Cuvintele lui veneau înainte și înapoi ca un vârtej nevăzut:
Am răbdat, copilă,
Ca să-ți dau ceasuri din zilele mele
Să-ți întinzi aripile peste lume.
Când îți puneam daruri sub pom,
Treceai din vis în vis
Și mi se umpleau zilele rămase cu tine.
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprița
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vântul scutură clipă de clipă pragul bătrânilor. Dar ei știu să conviețuiească dulce cu înțelepciunea: sentimentul adânc de a fi astfel le generează puterea de a trăi și muri fără durere, cu certitudinea că vor avea un loc luminos în marea eternitate...
Camelia Oprița în Intensitatea veșniciei este eternă și tulburătoare (11 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când vezi o iasomie înflorită în ceasul trecerii, scuturându-se în aripile vântului, atunci ai văzut un înger între floare și tine, mărturia că El este în toate: lumină și adevăr. Iar tu ești trup din iubirea Lui, căci și pământul este clipă din clipa Lui.
Camelia Oprița în Iubirea este un ceas în care timpul nu există, Editura Sfântul Ierarh Nicolae - 2019
Adăugat de Mari@Elena Vlaicu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce este Soarele?
Încă din anul 10.000 înainte de Christos, istoria abundă de scrieri și picturi ce reflectă respectul și adorația oamenilor pentru acest astru și nu e greu să înțelegem de ce, de vreme ce Soarele răsare în fiecare dimineață, aducând lumina, căldura, speranța și siguranța, salvând omul de frig, de pericol și prădătorii de la adăpostul nopții. Civilizațiile au înțeles că în absența Soarelui grânele nu ar crește, viața pe planetă nu ar supraviețui. Aceste realități fac ca Soarele să fie cel mai adorat lucru din toate timpurile de către om.
Însăși dictatorii au subliniat adorația Soarelui, atribuindu-și Soarele în persoană ei fiind soarele și dumnezeul națiunii din care făceau și ei parte ca simpli muritori.
Civilizațiile timpurii nu doar au urmărit soarele și stelele, dar le-au și personificat prin mituri elaborate privind mișcările și legăturile dintre ele. Soarele, dătător de viață, era considerat reprezentantul Creatorului nevăzut sau Dumnezeu.
DUMNEZEU-SOARE, LUMINA LUMII, MÂNTUITORUL OMENIRII.
Camelia Oprița în WordPress.com, La porțile universului
Adăugat de Elena Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întorcându-mă pe pământ fără tine
Întorcându-mă pe pământ fără tine,
mi se văd diamantele pe obraji după furtună:
sunetul unui cântec îndepărtat al acestui suflet
care nu mai e el însuși suflet.
I-au crescut brațele precum fulgerului să te lumineze,
Dragoste.
poezie de Camelia Oprița din Poeții noștri, WordPress.com (2020)
Adăugat de Dobrin Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reconstruirea și redeschiderea fabricilor, uzinelor precum și refacerea sistemului de învățământ și cel al sănătății, ar constitui pentru România primul pas spre măreția ei de odinioară. Iar cultura va fi iarăși ceea ce a fost adevărata frescă de lumină a neamului nostru.
aforism de Camelia Oprița (1 mai 2011)
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Între floare și tine
Când vezi o iasomie înflorită în ceasul trecerii,
Scuturându-se în aripile vântului,
Atunci ai văzut un înger între floare și tine,
Mărturia că El este în toate: lumină și adevăr.
Iar tu ești trup din iubirea Lui,
Căci și pământul este clipă din clipa Lui.
poezie de Camelia Oprița din Iubirea este un ceas în care timpul nu există, Editura Sfântul Ierarh Nicolae - 2019
Adăugat de Mari@Elena Vlaicu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea neîmplinită e ca o picătură amară aruncată în nectarul unei flori neîmplinite. Dar mângâierea cea nemângâiată tot în iubire se regăsește, așa cum floarea se vede parte a luminii, rănită fiind de vânt. Și totuși speranța renaște în lumea de arșiță care trece prin sufletul omului
Camelia Oprița în Cum pot sădi urmele tale în drumul vieții mele?
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Există oameni care îți luminează viața pentru totdeauna, sunt oameni care își dau viața pentru a salva altă viață, există rugăciuni care anulează lacrimile suferinței, există speranță și aceasta este Isus, adevărata înțelepciune a vieții.
Camelia Oprița în WordPress.com (aprilie 2020)
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!
Religiile sunt bucăți dintr-un singur mozaic
Ar fi suficient să lăsăm o rază de lumină din noi
Să treacă prin toată ceața lumească,
Să scoată răul din bine.
Binele să devină iarăși răsunător la recunoașterea adevărului
ca în ziua în care omul a fost zămislit pe pământ.
Oamenii ca și religiile sunt bucăți dintr-un singur mozaic.
poezie de Camelia Oprița din Cuvântul deschide gândul omului
Adăugat de Ioan Akexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața este dată de pogorârea Cuvântului prin cele șapte ceruri și avea să ia înfățișarea fiecărui cer prin care trecea ca un simbol al rațiunii divine. În al treilea cer, care este și granița galactică, a luat forma rădăcinilor de Lumină, Cuvântul fiind forța Preaînaltului din care s-a întrupat Fiul.
citat din Camelia Oprița
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorul meu e fără vină...
Când noaptea-nvăluie zenitul
În liniștea de nepătruns,
Sub bolta lunii iar ascuns,
Se-ntrevede răsăritul.
Raze nalte de lumină
Le întâmpin pe balcon.
Dorul meu e fără vină,
Somnul meu a fost un zvon.
Se trezește dar pământul,
Toamna este mai domol.
Frunza-i ceară, bate vântul,
Lacrima îmi dă ocol.
poezie de Camelia Oprița din Poeții noștri
Adăugat de Dobrin Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ar fi suficient să lăsăm o rază de lumină din noi să treacă prin toată ceața lumească, să scoată răul din bine. Binele să devină iarăși răsunător la recunoașterea adevărului ca în ziua în care omul a fost zămislit pe pământ.
Oamenii ca și religiile sunt bucăți dintr-un singur mozaic.
Camelia Oprița în Banii și lăcomia sunt semințele răului (17 octombrie 2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
A nu-ți mărturisi cât ești de singur trebuie să vezi în iubire purificare și spiritualitate care nasc lumină în fuga nesățioasă a vieții. Viața!... care nu vede pământul sub tălpile ei, nici pasărea îmblânzitoare de timp.
Din eroism pentru viață devii și pasăre și cerșetor de iubire.
Camelia Oprița
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul încearcă să rețină câte ceva din lumină; explorează lumea în adâncul ei, minutarele invizibile ale timpului, oceanul unde valurile se mistuie unele pe altele în cearcănele pământului. Câteodată își oprește visul din zbor și coboară cu aripile neputincioase, adâncindu-și unghiile în cruzimea efemerului...
Camelia Oprița în Cicluri de viață (27 noiembrie 2017)
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Camelia Oprița despre lumină, adresa este: