Camelia Opriţa despre admiraţie

Oamenii merg să admire cursul lung al râurilor, vârfurile munţilor, valurile înalte ale mării, imensitatea oceanului, vârtejuri stelare şi uită de ei înşişi.

aforism de Camelia Opriţa din Letopiseţ (2 februarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea este speranţa vieţii, este dorinţa de fericire, este revelaţie şi admiraţie, este unirea cu persoana iubită, singura care ne poate oferi fericirea perfectă ca privilegiu al vieţii divine şi misterioase.

Camelia Opriţa în Cuvântul din lumina condeiului Literatură pentru minte, inimă şi suflet (7 ianuarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea este speranţa vieţii, este dorinţa de fericire, este revelaţie şi admiraţie, este unirea cu persoana iubită, singura care ne poate oferi fericirea perfectă ca privilegiu al vieţii divine şi misterioase.

aforism de Camelia Opriţa din Universul Iubirii
Adăugat de D\'Angelo P
Comentează! | Votează! | Copiază!

Respectarea obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti este un ajutor, nu un obstacol. Sunt rădăcini care leagă copiii de strămoşii lor. Sunt ca dulceaţa fructelor coapte, ca pâinea şi sarea în bucate oferite oaspeţilor de la nord la est, de la sud la vest. A fost o vreme când omul de la sat lua din rodul Pământului ceea ce era necesar şi nimic mai mult, acolo fiecare avea locul şi scopul său. Obiceiurile şi lucrurile făcute de părinţii, bunicii şi străbunicii săi au fost transmise din generaţie în generaţie, iar onoarea şi demnitatea caracteristice cu care s-a născut omul satului românesc au fost păstrate până la sfârşitul vieţii sale, lăsându-le moştenire pentru generaţiile următoare. Pe lângă admiraţia personală a acestui univers, mi s-a părut important să ne amintim de frumuseţile cu care a fost înzestrat cel mai frumos sat din România; Al tău.
Pentru că cel mai frumos sat din România este în primul rând Satul tău.

Camelia Opriţa în Odă satului românesc (septembrie 2016)
Adăugat de Ioan Maria
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă sunt încă în viaţă, înseamnă că am murit de o mie de ori

Când am tras uşor vălul ud de apa timpului aşezat pe faţa Romei, nu am putut opri uimirea şi, în acelaşi timp, admiraţia mea; Soarele strălucea în propria lumină căţărându-se cu dimineaţa peste noapte şi peste copacii exotici ai Grădinilor Vaticane în stil baroc care împrăştiau reflexiile pietrelor preţioase.
Găsim Fontana della Galera sub forma unei nave de război.......
La Galera fusese, la fel ca multe creaţii baroce, concepute în estetica "minunii" fântânilor animate de sunete, graţie dispozitivelor mecanice activate de apă şi completate cu sunetele sale artificiale, coregrafia artificiilor de apă şi a sculpturilor albe din fundal. Cardinalul şi poetul Maffeo Barberini a publicat colecţia sa poetică din 1644 sub titlul "De fonte Pontificio navis effigem habente: Bellica pontificum non fundit machina flammas, sed dulcem belli qua perit ignis aquam" galley "of the Grădinile Vaticanului " (Maşina papală de război nu aruncă flăcări, ci apă dulce care să stingă focul războiului). O maşină de război paşnică, şi mă refer astăzi la pandemia care intră cu forţa, o neaşteptată declaraţie de război în viaţa noastră.......

Camelia Opriţa în cartea Cerşetori de existenţă, In vita il mio cor tieni
Adăugat de Radu Todoran
Comentează! | Votează! | Copiază!