Exiști prin a te cunoaște pentru că începutul începe odată cu tine, că exiști numai atunci când începi a te cunoaște mai întâi pe tine, că adevărul începe de la tine. Iată în ce constă puterea gândului.
Camelia Oprița în Cuvântul deschide gândul omului (2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Conștiința omului este capabilă să deschidă cele mai profunde regiuni ale minții sale într-un proces laborios al gândirii pentru a stabiliza cea mai durabilă imagine a existenței.
Camelia Oprița în Cerșetori de existență
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lectura ne oferă emoții tulburătoare cu scrierile sale despre viață...
Citiți-le cu sufletul ca pe Sfintele Scripturi și o să vă curgă gândul
departe și atât de lin până în inima pietrelor.
Camelia Oprița
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragostea este vântul subtil al iernii frânte care mângâie gândurile omului într-un dezgheț primăvăratic al simfoniilor reînviate pretutindeni.
Camelia Oprița în La porțile universului
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce este copilăria? Niciun învățat de pe lumea asta n-ar putea explica unui copil până n-ar simți fiorul din pieptul lui infantil, căci durerea i-ar acoperi cuvintele la gândul că într-o zi s-ar întoarce acolo unde nimeni nu-l mai așteaptă.
Camelia Oprița în Cuvântul deschide gândul omului - Editura Sfântul Ierarh Nicolae - 2019, Insula timpului (altă povestire cu tâlc de copil)
Adăugat de Vlaicu Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul trebuie folosit pentru a evita singurătatea, această groază înăbușită care dă buzna în sufletul omului, amestecându-se în glasurile melancolice interioare ale gândurilor preapline de reproșuri ascuțite, și nici lacrima nu aduce speranța.
Camelia Oprița în Iubirea este un ceas în care timpul nu există
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăcerile
( Tatălui meu )
Când gândurile sunt ascultate
în tăcere,
zgomotul durerii devine
mult prea mare;
Lacrimile udă
filigranul hârtiei,
sângele devine
cerneala tocului
cu care scriu imnul
suferinței mele.
poezie de Camelia Oprița (9 mai 2019)
Adăugat de Maria Elenia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cărți și hărți geografice (mappa mundi), un stilou de scris un simbol al împărtășirii gândului, gata de a fi înșirat pe un petic de hârtie. Altfel viața n-ar avea un caracter definitivat fără o autonomie absolută în arta așternerii a florilor de cerneală pe fondul imaculat al hârtiei.
Camelia Oprița în eni
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragostea este muzica sufletului
Eu sunt Arborele care se uită
în sufletul omului,
în cele mai singure și disperate
momente ale sale.
Cine va gusta
din fructul meu, va cunoaște
adevărata măreție a iubirii.
Nu poți trăi cu gândul, să te macini
și să pierzi părți din tine,
însingurându-te...
Omul, ispitit, gustă din
rodul de lumină
al Arborelui.
Putea să meargă până acolo
unde își dorea:
să vadă cu înțelepciunea,
să iubească cu inima,
să ofere ceea ce el este..
Drumețul văzu fericirea cu ochii,
o senzație atât de de profundă,
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprița din Dragostea este muzica sufletului (27 noiembrie 2017)
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Poezia este instrumentul unei minuni, un anotimp continuu de culori și stări sufletești unde primează visul. Poezia e sunetul naturii, când întâlnește imaginația omului. Nu este alcătuită din cuvinte, ci din gânduri trăite pe hârtie. Hârtia trăiește și simte sufletul omului, se intersectează cu el, se luminează sau se întristează odată cu el.
citat din Camelia Oprița (21 martie 2020)
Adăugat de Lorina Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
A-L percepe pe Dumnezeu
A accepta intelectualul, culturalul și emoționalul înseamnă a-L percepe pe Dumnezeu, Forța tuturor forțelor până acolo unde sâmburele, din instinct, își îndreaptă embrionul spre suprafața pământului de a da rod și continuitate vieții.
Lărgindu-ne perspectiva gândirii juste, citadela sfărâmată a stelelor reprezintă energia frumuseților viitoare în care se naște viața, din altă viață nevăzută.
poezie de Camelia Oprița din Jurnal, Alergând spre iubire, fugim de catastrofe interioare (decembrie 2005)
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragostea este credința omului care se măsoară cu sufletul; odată ce pune stăpânire pe gândul tău, inima îți bate mai intens, sufletul ți se încălzește într-o energie copleșitoare. O înțelegi abia atunci când ți-ai aflat întregul, și nu poți fi sincer cu tine dacă nu trăiești în universul ei.
Camelia Oprița în Liniștea dinaintea singurătății
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă cineva m-ar întreba ce învață elevii la liceu, aș răspunde: "Lucruri inutile". Matematică, Engleză, Latină, Dezvoltarea gândirii filozofice etc. Tot ce este de prisos în viață. Frumusețea este că, la 18 ani, ai un bagaj de cunoștințe pe care le poți folosi pentru a face lucruri mari. Pe când din cunoștințe utile nu poți face decât lucruri mărunte. Atât.
Camelia Oprița în Să ai libertatea în mâinile tale (2011)
Adăugat de Catalin Angelo Ioan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragostea este muzica sufletului
Cu multă vreme în urmă,
un om mergea abătut
de gânduri când, deodată,
atenția i-a fost atrasă de un copac,
în ramurile căruia
atârnau anotimpurile oamenilor.
Curios, trecătorul
se apropie de pom,
întrebându-l:
Cine ești?
Copacul se plecă spre om,
și cu voce blândă, îi spuse:
Eu sunt Arborele care se uită
în sufletul omului,
în cele mai singure și disperate
momente ale sale.
Cine va gusta
din fructul meu, va cunoaște
adevărata măreție a iubirii.
Nu poți trăi cu gândul, să te macini
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprița
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Singurătatea îți închide necesitatea de exteriorizare, exclamațiile unei mirări la perceperea unui fenomen formidabil se reduce într-un suspin (cel mai adesea strivit de tăcere). Nu poți bănui niciodată cât de mult te poți ascunde în tine și cât de periferic poți trăi, conceptul de gândire în a trăi astfel devine extrem de sărac te transportă adânc în măduva nervilor întinși la maxim iată nemărginita încordare.
Camelia Oprița în Mă rog soarelui să-mi deschidă porțile lumii (5 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pornind de la ideea că suntem o mică parte din structura Univesului, trebuie să admitem faptul că lumea pământeană este un sâmbure din interiorul altei lumi. Și că o evaluare corectă a informației se bazează pe adâncirea și calitatea gândirii omului astfel încât sentimentul să fie transformat în avânt și cunoaștere progresivă.
Camelia Oprița în Cerșetori de existență
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
A accepta intelectualul, culturalul și emoționalul înseamnă a-L percepe pe Dumnezeu, Forța tuturor forțelor până acolo unde sâmburele, din instinct, își îndreaptă embrionul spre suprafața pământului de a da rod și continuitate vieții.
Lărgindu-ne perspectiva gândirii juste, citadela sfărâmată a stelelor reprezintă energia frumuseților viitoare în care se naște viața, din altă viață nevăzută.
Camelia Oprița în Alergând spre iubire, fugim de catastrofe interioare
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ar fi suficient să aprindem o lumină în inimile noastre, să vedem în ceață că ceva în noi din Dumnezeu există. Și când ai reușit să alegi bobul de muștar, poți vedea personal că Dumnezeu este, și nu a fost niciodată încătușat în nicio religie; El este Infinitul și nu poate fi limitat la gândurile umane. Oamenii ca si religiile sunt bucăți dintr-un singur mozaic...
Camelia Oprița în Recurs pentru Infinit
Adăugat de Ștefan Radu Mușat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Deznădejdea este o stare cerebrală în care și partea cerească trăiește durerea a cărei profunzime duce până la momentul absent al gândirii, încordat cu disperarea, dar nu-și pierde lumina. Deși convulsiile sunt vii, ele nu pot stăvili lumina părții cerești.
Ca și dragostea, spiritul din lumină a venit, în lumină se întoarce, căutându-și esența și eternul în adâncimea luminii.
Camelia Oprița în Iubirea nu are dreptul la somn
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pretindem necontenit că suntem stăpâni pe miezul luminii înainte de a înțelege clar originea lui, dar trăim pe fondul unei lumi artificiale, singură și nefericită Se impune ca etapele gândirii să fie orientate către înțelegerea absolută a fondului originar al vieții.
Singurătatea este o aventură eroică în închisoarea vieții care uneori ne prinde într-o mișcare inutilă la o aruncătură de o clipă față de propria prezență.
Camelia Oprița în Alergând spre iubire, fugim de catastrofe interioare
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Camelia Oprița despre gânduri, adresa este: