Georgeta Radu despre iubire

Privire şi sărut

Ochii mei, ochii tăi, ale sufletului chei,
irisuri ce strălucesc, când ne spunem TE IUBESC!

Gura ta, gura mea, buze moi, de catifea,
fără vorbe dau de ştire că nu vor decât IUBIRE.

Ochii tăi, ochii mei, ne-amintesc că suntem zei
şi-orice clipă de IUBIRE are gust de Nemurire.

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pro iubire

Bob de soare, bob de vis,
Du-mă şi-azi în Paradis,
Să culeg a lui IUBIRE,
Să mă-mbrac în fericire!

Bob de rouă-n fapt de Lună,
Prinde-mi şoaptele-n cunună
Şi ia-mi drumul din picioare,
Du-i-le-n cupă de floare

Răsădită-n bucurie,
În grădină azurie,
Udată cu lacrimi dulci...
Să le duci, până te culci!

Să le pui sub căpătâi,
Că e IUBITUL dintâi!
El e tot ce am visat,
Ne iubim făr' de păcat.

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea noastră

Sărutul tău... mană cerească, privire-adâncă m-ameţeşte
şi vocea ta mă răscoleşte, atingerea mă zămisleşte.
Eşti Dragostea reinventată, ar trebui alte cuvinte
s-o definească, făr' să strice sublimele ei legăminte.

Scântei din lumi neîncepute mi-aprind în inimă dorinţa,
în reverie şi descântec, când fiinţa ta mi-e locuinţa.
Îndrăgostiţi?! Iubiţi?! Prieteni?! Nu! Suntem UNUL şi ne-ajunge!
IUBIRE-n suflete ne curge din şapte unicorni pur-sânge.

Şi nu mai ştim când ne e noapte, şi nu ştim când se face ziuă,
că Dragostea reinventată nu ştie bate apa-n piuă.
Sărut de foc, voce din astre, privire de Minune-Albastră,
îmbrăţişări de curcubeie... cam asta e Dragostea noastră...

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un pic despre iubire

În fiecare floare, în fiecare nor
E-o pată de culoare ce seamănă c-un Dor
Ce iese în cărarea Iubirilor curate
Să-mbie Lumea-ntreagă s-adune nestemate.

Dar mulţi nu iau în seamă şi, neîncrezători,
O iau pe scurtătură şi nu privesc spre nori
Şi calcă, fără milă, pe iarba încolţită,
Gândind că nu o doare... dar mâine-i ofilită...

Sunt cei fără speranţe... ei nu au îndrăznit
Să afle cât de bine ar fi, de-ar fi iubit.
Se-aruncă-n Valea Morţii, cu inima pustie,
Şi plâng, lipsiţi, amarnic, de orice bucurie...

Că numai cei ce-ascultă de-al Dorului îndemn
Plutesc în Bucuria ce-i scoate din Infern,
Lăsând să intre-n Suflet o magică trăire,
Ce-o prindem în cuvinte şi o numim... IUBIRE...

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştii!

Mai ştii cum m-am îmbolnăvit de tine
din prima clipă, fără să gândesc?
Fereastra Raiului sunt pentru mine
ochii tăi dragi, în care m-oglindesc.

Tu ştii cât de frumos cântă tăcerea
la masa sfânt-a dorului din noi
şi cum ne vindecă toată durerea
când ne iubim în lacrime de ploi!

Noi ştim ce dulce ne e suferinţa
când viaţa ne desparte uneori,
când inima tânjeşte de dorinţa
ce umple Infinitul de fiori!

Cu fluturi ne întrecem în fineţea
simţirii ne-ntinate de lumesc,
când ne-amintim năvalnic tinereţea
ce ne-a păstrat în suflet TE IUBESC!

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia... când iubeşte un bărbat

Femeia... când iubeşte un bărbat,
adună-n inimă tot înţelesul
IUBIRII ce-i inundă Universul...
atinge Raiul, uitând de păcat...

Respiră elixirul nemuririi,
plutind, nestingherită, printre aştri,
când vraja dorului cu ochi albaştri
o-mbată-n îngereasca lege-a Firii.

Tot răul se dizolvă în uitare,
în creuzet de Infinit fierbinte
ce converteşte vechile cuvinte
în psalmi, cântaţi la dulcea-nmânecare...

Îmbrăţişări, în iarbă-nrourată,
vibrează trup, scris în spirală sfântă,
în împliniri de dragoste flămândă,
sub stele, 'n miez de noapte satinată.

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simfonia iubirii

Te rog, dictează-mi, Doamne, nişte versuri,
să-i scriu Dragului meu o simfonie,
cu armonii din nouă Universuri
şi-a Ta mirifică polifonie.

Apoi, dă voie unui cor de îngeri
şi-unei orchestre-a lumilor stelare
să-i cânte "Simfonia făr-atingeri",
cu o IUBIRE scoasă din tipare.

Te rog fierbinte, să mă onorezi,
să -Ţi pui peste Lucrare Semnătura!
Eu doar iubesc şi scriu tot ce-mi dictezi,
Tu stabileşti tempoul şi măsura!

Să corectezi ce-i fals, ce-i aritmie,
că suntem toţi curtaţi de neputinţă!
Cu dar de lacrimi şi mărinimie,
aşază-ne concertul în Credinţă!

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vinovată de iubire

Am căutat în astă lume,
O mângâiere... un alint...
Şi nu am găsit decât fiere
Şi-atunci, degrabă am fugit.

Fugind de mine şi de viaţă,
Plângând în hohot, nevăzut,
În gânduri, pân'spre dimineaţă,
Te-aş fi aflat... dar n-am mai vrut.

Am dăruit în risipire
Preaplinul inimii curat...
Dar când simţeam doar amăgire,
Grăbeam să-l ştiu iar ferecat.

Când, toamna, mă trezii iar plânsă
De goana fără de sfârşit,
Când inima îmi părea stinsă,
Te auzii, în clar-şoptit...

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iluzie

Cu fiecare clipă, mă prăbuşesc în mine,
pierzându-mi strălucirea luminii din priviri,
când rătăcesc prin colţuri uitate şi de lume,
unde n-a fost vreodată vreo urmă de Iubiri...

În gânduri mi te aflu, ieşit din întuneric,
dar ele nu mă-ntreabă de ştiu ce vrei să-mi spui...
Te-ascunzi de îngrozirea născută din pomelnic
rescris cu prea-IUBIREA păcatului dintâi.

IUBIREA ta fiindu-mi cea mai scumpă minune,
eu te aştept să-ţi treacă urâtul şi să vii
din viaţa-ţi chinuită, de tine şi de lume,
la mine, în chilia în care-am plâns iubiri.

Şi doar de m-ai privi şi-ai trece mai departe,
aş crede că o viaţă, cu tine am trăit...
Mi-ar fi de-ajuns şi-aş şti că-n a LUMINII CARTE
ne vom găsi şi fi-vom iubiţi în INFINIT...

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei vrăjitoare

Ţi-ai scos durerea la paradă?!
De ce te dor oamenii buni?!
De ce îi laşi pe toţi să vadă
Că singură-ţi stârneşti furtuni?!

Urând în lume ce-i frumos,
Îţi înfigi colţii în candoarea
Ce are suflet drăgăstos
Şi se deschide precum floarea.

C-un colier de sârmi ghimpate,
Vrei să sugrumi cântecul vieţii,
Când otrăveşti ape curate
În ne-nceputul dimineţii.

De vezi IUBIRE la vreunii,
Crăpi, că nu-ţi este rânduită
Şi-ncepi să urli ca nebunii,
Toată-afundându-te-n ispită.

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Buburuze

Apărute de niciunde, din două lacrimi de dor,
Cu-aripioarele plăpânde, buburuze vin în zbor
Pe trupuri de păpădie coaptă-n noaptea argintie,
Purtate de-un vânt ce-adie, fără grijă, pe câmpie.

Prinse-n şoapta unui cântec, au promis că îmi vor da
Răspuns la vechiul descântec:"Încotro m-oi mărita?".
Dar, fiind prea obosite de prea multe întrebări,
Nu îşi mai află putere să mai zboare-n patru zări.

Ostenite, aţipind sub cearşaf de Lună nouă,
În văzduhul mângâiat de IUBIREA strânsă-n rouă,
Zămislesc un pui de vis şi-l trimit să te găsească,
Ascultând de-o zână bună ce începe să ursească.

Se-odihnesc pe angelici şi-mi răspund mai pe-nserate:
"Dragul tău e chiar aici şi are gânduri curate!"
Cât ai clipi, te găsesc şi ne dăm o sărutare,
MĂ IUBEŞTI şi TE IUBESC şi fugim "în lumea mare"...

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Buburuze

Apărute de niciunde, din două lacrimi de dor,
Cu-aripioarele plăpânde, buburuze vin în zbor
Pe trupuri de păpădie coaptă-n noaptea argintie,
Purtate de-un vânt ce-adie, fără grijă, pe câmpie.

Prinse-n şoapta unui cântec, au promis că îmi vor da
Răspuns la vechiul descântec:"Încotro m-oi mărita?".
Dar, fiind prea obosite de prea multe întrebări,
Nu îşi mai află putere să mai zboare-n patru zări...

Ostenite, aţipind sub cearşaf de Lună nouă,
În văzduhul mângâiat de IUBIREA strânsă-n rouă,
Zămislesc un pui de vis şi-l trimit să te găsească,
Ascultând de-o zână bună ce începe să ursească.

Se-odihnesc pe angelici şi-mi răspund mai pe-nserate:
"Dragul tău e chiar aici şi are gânduri curate!"
Cât ai clipi, te găsesc şi ne dăm o sărutare,
MĂ IUBEŞTI şi TE IUBESC şi fugim "în lumea mare"...

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără de vis sau răsărit

Mi-e plină inima de NOI, din Răsărit în Răsărit,
altar în suflet ţi-am clădit din clipa-n care ne-am găsit.

Te-ai odihnit în el un timp- umblaseşi mii de vieţi hai-hui-
şi, când ţi-am crescut puteri noi, ai dispărut fără să-mi spui.

Apusul arde-n flăcări reci şi vântul şuier-a pustiu.
Te-ai rătăcit în negre nopţi şi-acum te simţi ca-ntr-un sicriu.

Nimic nu vezi, nimic n-auzi, ştii doar că nu ai niciun rost
şi nu-nţelegi ce s-a-ntâmplat, de ce e totu-atât de-anost...

Eşti vagabondul dintre lumi, cu suflet trist şi ponosit.
Degeaba plângi că ai greşit, când de IUBIRE ai fugit.

În cununie-nsingurat, acum mă strigi să fim iar DOI.
Nu pot, am obosit prea mult de a lupta ca-ntr-un război.

Nu mai găsesc puteri să-ţi spun cât TE IUBESC... cât TE-AM IUBIT...
Rămâi în lumea ta... sărac.. fără de Vis sau Răsărit...

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Macii durerii

De ce dor macii dintre spice,
Sânge din inimă curgând,
Şi sufletul îl fac arşice,
IUBIREA din el, alungând?!

Apoi, cu fragile petale
Îl amăgesc în mângâieri
Şi sufletul se-ntoarce-agale,
Dar se întoarce 'n Nicăieri!

În focul macilor IUBIRII,
Rupe logodna albăstricii,
Intrând în marea negăsirii,
Printre talazurile fricii.

Căzut în somnul picurat,
Separă grâul de neghină
Şi-un mic dejun din bob curat
I-aduce Liniştea Divină!...

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis viu

Era pustiu... şi rece... şi noian
de gânduri, adâncite în Înalt...
Un Dor nespus stătea-ntr-un colţ de lume,
simţindu-mi neputinţa pierdută în neant...

C-o lacrimă fierbinte, căzută fără greş,
când Soarele se-alintă domol, în asfinţit,
în inima mea frântă, ce nu mai avea "cash",
trezi, cântându-mi dulce, un VIS abia şoptit.

Atunci, ca niciodată, lăsai cel bob de Soare
să-mi mângâie Lumina ce-abia mai pâlpâia.
Mirajul ne cuprinse, arzând în vâlvătaie
şi-n mariajul mistic, cu el în zbor ne lua.

Ce dulce ameţeală! Ce contopire sfântă,
când, fără de atingeri, privindu-ne pierduţi,
aflarăm ce-i IUBIREA şi, fără de osândă,
în mistuiri de flăcări, trecurăm peste punţi.

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decepţie

Zboară gândul ca năucul...
e mai singur decât cucul!
Zboară şi nu se va-ntoarce,
că de vlagă doru-l stoarce.

Nime nu l-a întrebatu
de-a aflat ce ştie satu'
şi-acum fuge, ca turbat,
să se mute în alt sat,
unde nimenea nu-l vede
de-nnoptează-n câmpul verde,
să-şi găsească alinare
de o dragoste prea mare...
să îşi lingă rănile,
până-l adorm zorile.

A iubit fără măsură
obrăjori ca de răsură,
obrăjori trandafirii
şi doi ochi, ca de copii...

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis viu

Era pustiu... şi rece... şi noian
De gânduri, adâncite în Înalt...
Un Dor nespus stătea-ntr-un colţ de lume,
Simţindu-mi neputinţa, pierdută în neant...

Cu-o lacrimă fierbinte, căzută fără greş,
Când Soarele se-alintă domol, în asfinţit,
În inima mea frântă, ce nu mai avea "cash",
Trezi, cântându-mi dulce, un VIS abia şoptit.

Atunci, ca niciodată, lăsai cel bob de Soare
Să-mi mângâie Lumina, ce-abia mai pâlpâia.
Mirajul ne cuprinse, arzând în vâlvătaie
Şi-n mariajul mistic, cu el, în zbor ne lua.

Ce dulce ameţeală! Ce contopire sfântă!
Când, fără de atingeri, privindu-ne, pierduţi,
Aflarăm ce-i IUBIREA şi, fără de osândă,
În mistuiri de flăcări, trecurăm peste punţi.

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aveţi grijă de voi!

Având grijă de toţi, am tot uitat de mine
şi m-am trezit străină-n adânc de oglindă.
M-am pierdut la răscruce,-n iarnă, la colindă,
în viscol, ce isca doar neiubiri de Sine.

Mă-mpleticeam de geru-ncrederii pierdute
şi umerii-mi de-Atlas crăpau de grea povară,
ce mi-o dăduse-n dar o neagră zi de vară,
şi m-am ascuns de toţi, în locuri neştiute.

Trăind în amorţire de suflet sărăcit,
sub masca împăcării cu soarta fără gust,
m-am apărat de iarnă, cu straiul meu vetust
şi când s-a spumuit, îndat' l-am peticit.

Of, iar îmi plâng de milă şi vă împovărez,
dar, dacă scriu, mă vindec de zeci de apăsări
şi pot să zâmbesc iară spre cele patru zări,
care-mi trimit un gând: că pot să înviez!

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dovadă că Raiul există

Iubesc o fetiţă cu ochii albaştri,
mă doare privirea lor tristă...
Curaţi, argintii, căutând înspre aştri,
dovadă că Raiul există!

Cais înflorit într-un vis de IUBIRE
mă-ndeamnă să fiu optimistă,
simţind că ne ştim dintr-un Cer de-amintire,
dovada că Raiul există!

Din Soare Răsare, Lumina mă-nvaţă
să cred doar, să nu fiu sofistă,
să-i spun Adevărul, privind-o în faţă,
dovadă că Raiul există!

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simplu, dar... tot

Am adunat timpul pierdut într-un sertar din trup de stea,
ştiind că într-o zi vei fi
IUBIREA mea...

S-a odihnit, s-a cuibărit în visuri ninse-n părul meu,
fără regret c-a aşteptat
de dragul tău.

L-am aşternut spre lumi cereşti şi-nlănţuiţi l-am străbătut,
pecetluind ceas după ceas
cu un sărut...

Îndrăgostiţi la Infinit, avem timp să NE FIM, cântând,
Minune-albastră, rând pe rând,
îmbrăţişând...

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!