Textele de mai jos conțin referiri la visare, dar cu o relevanță mică.
Clipe-n clepsidră
Clepsidra mea, primită la botez,
Are în ea bobițe dulci de CREZ,
Ce strălucesc, scăldate în Lumină
De fiecare zi briliantină...
Am încercat să număr pe-nserat
Câte bobițe mai am de sperat...
Clepsidra am scăpat... s-a spart pe loc,
Împrăștiind... mii cioburi de noroc.
Orbecăind, le-am adunat cu greu.
Se ascunseseră-n sufletul meu.
Fugiseră-n afara timpului,
S-aștepte-n noapte, trenul visului...
Nu știu dac-am pierdut vreunul, dar...
Clepsidra s-o lipesc ar fi-n zadar!
Le port în suflet până la sfârșit,
Să-mi lumineze calea-n INFINIT...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caută-mă!
Caută-acum, strigând numele meu!
Caută azi, că ieri, căutam eu!
Caut-oftând, că nu mai poți trăi
Cum nici eu nu mai pot făr-a iubi!
Caută-n stele ce-au pierit demult!
Caută-n mare, 'n veșnicu-i tumult!
Întreabă cerul dacă m-a-nvelit
Cu zi sau noapte, când m-a întâlnit!
Află dacă pământul m-a-ngropat
Sau dacă apa mării m-a-necat,
Pădurea-ntunecat-aprinde-n vis,
În ploaia rece-a toamnei ce m-a stins!
Crestează stânca-n care m-am ascuns
De-atâta dor de tine, cât am strâns!
În gerul iernii, topește zăpezi,
Arzând IUBIRE... și ai să mă vezi!
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oameni
Oamenii sunt cruci, oamenii sunt stele,
oamenii sunt inimi, doruri, visuri, cânt.
Oamenii sunt nori, ploi, vânt și durere,
într-un fel în Ceruri, altfel pe Pământ.
Oamenii culeg gânduri semănate,
pentru visteria sufletului lor.
Cu ele plătesc zilele-adunate...
Bani... strânși pentru pleoape ce se-nchid când mor.
Copiii de ieri, sorii dimineții,
ca îngeri sau demoni asfințim, pe rând.
Toți venim Lumini, dar în dansul vieții,
ne stingem c-un zâmbet sau sfârșim urlând.
Oamenii sunt cruci, oamenii sunt stele,
oamenii sunt nori, ploi, vânt și durere...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Feerie
Aripi subțiri de libelule
Se frâng în zbor pierdut în vis,
Cu puf de nori pictează rune
Ce-adună magii din abis.
Fluturi curați adorm în lume,
Culori de catifea șoptind
Spre licurici, ce-mi spun pe nume,
Lumină-n noapte risipind...
Luna îi leagănă-n argint,
Spunându-le de unde vin
Și-n albul-lipsă, în alint,
Îi culcă-n stele din Divin.
O scânteiuță rătăcită
În noaptea mea de feerie
Mi se așază, fericită,
Pe-un fir de Dor, care-ntârzie
Pe Sufletul ce-ngână-n rânduri
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Culorile inimii
Să prinzi culoarea din lavandă
De visul lebedei, ce zboară,
Să i le-aduci IUBIRII-ofrandă...
Ar fi pentru întâia oară?!
De ce să crezi că nu se poate,
Când știi prea bine că iubind,
Din alte lumi le vezi pe toate,
Nimicul vieții năruind?!
Cerul, atunci, îți împrumută
Perechi de aripi îngerești
Și inima nu mai ascultă
De neputințe omenești.
Colinzi tărâmuri de culori
Ieșite din tiparul firii,
În siderale aurori
Pictezi tabloul nemuririi.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pregătiri de plecare
În trupul tău se ceartă, în surdină,
îngândurări dintr-un sfârșit de veac,
cu vremea asta, ce îți e străină,
și dorul tău de a-ți găsi un leac.
Te simți pierdut în rostul fără rost,
e anacronic lied-ul tău străvechi,
respirul e sălciu, totul e-anost,
oamenii-s singuri, deși sunt perechi.
Viața-i tăcută, chiar nimic nu-ți spune,
nici somnul nu mai știe a visa,
te doare tot, când Soarele apune,
pasul ți-e greu, nu mai poate valsa.
O liniște-a tristeții se așterne,
valuri de timp încremenesc la mal,
poverile, care păreau eterne,
se-apropie și ele de final...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De dragoste
O visare despletită într-o patimă cât marea
ne cutreieră prin vene și stârnește tulburarea.
Printre șoapte cresc suspine ce zidesc o catedrală
din culori de curcubeie rostuite în spirală.
Ruga inimilor noastre-ngenunchiate-n strana firii
face Cerul să abroge legile împotrivirii
și-n uitările de Sine, grijuliu, ne-adăpostește,
cu șampania IUBIRII sângele ni-l clocotește.
Roșul inimilor arde trupurile, cu dorință,
cultul Dragostei se-nalță în adâncuri de ființă,
cu Divinul prins sub pleoape, clipa ne împărtășește...
La fel se iubeau și zeii: pătimaș, carnal, trupește...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să nu întrebi
Să nu întrebi... nimic,
că nu-ți voi mai răspunde
la întrebări mai vechi,
venite de niciunde!
Să nu mă-ntrebi când plâng,
de ce nu te mai simt!
Voi plânge doar în gând,
de-oi vrea să te alint.
Tu nu ai nicio vină
că mi-ai ieșit în drum
și m-ai crezut divină,
când eu eram... doar fum...
Să nu te-ntrebi, de oare
vreodată mi-ai greșit!
Tu mi-ai dat tămâioare,
EU nu le-am prețuit!
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vino!
Mi te plimbi printre gânduri
când m-apuc s-aștern rânduri,
când te chem în eter,
între apă și cer
și te caut în vise
cu zeițe convinse
de mărunți muritori
rătăciți printre nori.
Mă auzi, te trezești,
înspre mine pornești
și mă afli cântând,
sărutând al tău gând
ce pierduse dorință
de-a mai vrea să fii Ființă...
Vino să te răsfăț,
vino să te învăț
ce înseamnă păcat,
în extaz îmbrăcat,
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea și lumea
Tu ești IUBIREA lumii și eu sunt lumea ei...
În picurii de ploaie, simt mângâierea ta
și-n timp ce-ți urmez pașii, pe-aleile cu tei,
îi împletesc cu-ai mei, sub străluciri de stea.
Nebuni de dor, plângând un Cer neînțeles
de alte lumi trăinde-n umbre și-ntuneric,
pătrundem sensuri noi, pe care le-am ales,
ne dăruim visări, pe un tărâm angelic...
Tu ești IUBIREA lumii și eu sunt lumea ei...
Sub transparențe dulci ne înfrânăm tumultul.
Când ne-odihnim în noapte, ne transformăm în zei...
IUBIM, prea credincioși, și ne-mbrățișăm "lutul".
Tu ești... IUBIREA lumii... și eu, IUBIREA ta...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hai cu mine-n poezie!
Curg emoțiile-n vers, pe o coală de hârtie...
Lasă vânarea de vânt, hai cu mine-n poezie,
să îți cresc aripi de Înger, să te-nvăț zborul uitat!
Dintre sufletele triste, numai tu ești invitat.
Clipa mea de fericire o împart cu tine-acum.
Nu vreau să ne treacă viața, fără gust, nici orișicum!
Crede-mă, din când în când, e mai bine printre stele!
Vino-n fantezia mea, intră-n visurile mele!
Cu cerneală de IUBIRE îți scriu gânduri și fiori,
când "înnebunesc salcâmii", ne-nvelim cu dor și flori.
Ne vom odihni de lume și de zbuciumu-i etern
și promit că-n vraja nopții poezie-am să-ți aștern!
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îți mai e dor?
Spune, îți mai e dor de mine,
de ochi albaștri și cuminți,
de șoaptele-mi dulci și fierbinți?
Mă mai aștepți în prag la tine?
Știi tu ce mult ai răscolit
liniștea sufletului meu,
cum am făcut din tine zeu
din ziua-n care ne-am iubit?
Din visuri dulci ai coborât,
să mă trezești din moarte vie,
s-aduci Lumina în chindie
și să alungi tot ce-am urât.
Zâmbesc și știu că azi trăiesc
de Dorul meu, născut în tine,
numai în doi ne va fi bine,
să nu te sperii cât IUBESC!
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor cu dor
Strânge-ți dorul de pe drumuri,
c-a slăbit ca vai de el,
alergând după parfumuri,
în visări de menestrel!
A uitat vorbele toate
printre flori de liliac
și acuma nu mai poate
să mă-ntrebe de ce tac.
Culcă-i fruntea ostenită
pe-al meu suflet neclintit
de pustiu sau de ispită,
că tare mult a iubit.
Strânge roua dimineții,
să-i speli genele de umbre
și de urmele tristeții
lăsate de iubiri sumbre.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor cu dor
Strânge-ți Dorul de pe drumuri,
c-a slăbit ca vai de el,
alergând după parfumuri,
în visări de menestrel!
A uitat vorbele toate
printre flori de liliac
și acuma nu mai poate
să mă-ntrebe de ce tac.
Culcă-i fruntea ostenită
pe-al meu suflet neclintit
de pustiu sau de ispită,
că tare mult a iubit!
Strânge roua dimineții,
să-i speli genele de umbre
și de urmele tristeții
lăsate de iubiri sumbre!
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvinte
Se aștern troiene-n Cer,
de cuvinte vii, frumoase,
îmbrăcate în mister
și cu foșnet de mătase.
Le-au primit poeții-n dar
din steluțe ne-ncepute,
binecuvântați cu har,
nins în templele lor mute.
Vieți au bucurat cu ele,
semeni prinși în amintire
de păduri cu filomele
și torente de IUBIRE.
Șoapte tandre-au strecurat
în bobițele de rouă,
dar îngerii le-au furat,
le-au ascuns în Luna Nouă.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nepăsarea
Mă curtează nepăsarea, să îmi spună tot ce știe:
"Hai să te-nvăț cum se face să rămâi aparent vie!
Alfabetul meu e simplu, îl deprinzi într-un minut,
dacă scoți din tine firea și exiști ca vas de lut,
având grijă să îl păstrezi gol, secat de conținut,
strecurându-te prin lume, adunând doar timp pierdut.
Treci ușor prin cartea vieții și dai foaie după foaie,
și trăiești făr-apăsare, mărind turma cu o oaie.
Supărări n-ai să cunoști și pe nimeni n-ai să superi
când te bălăcești, senin, în băltoace fără nuferi.
Vis ferice de iubire va fi-ntreagă viața ta!
-Doamne, sun-atât de bine! Vreau și eu trăi așa!"
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nesăbuire
Ți-am stins fericirea, cu vorbe ciudate,
Și zâmbetul tău a-nghețat, întristând
Comoara, păstrată-n simțiri parfumate,
Din flori de lumină, sădite în gând.
Tu, lacrima mea de noroc și visare,
Cuminte, 'nțeleaptă, discretă și dulce,
Mai dă-mi o speranță, mai crește-mi o floare!
Promit: nebuniei, îi pun acum, cruce!
Am fost otrăvită de neagra ispită
Ce-mplântă pumnale cu-a ei gelozie!
Ajută-mă, Înger! Eram adormită!
Pe cer am pus lacăt, cu-a mea nerozie!
Am ars bucuria, am plâns, fără rost,
Amar, inventat de monștri-n venin!
Hai, crede-mă, Înger, povară mi-am fost!
Dă-mi zâmbetul tău! Mă scapă de chin!
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Catharsis
Am prins plânsu-n călimară
Și am scris cu el, o vară,
Versuri triste și umbrite
De trăiri neîmplinite.
Am cosit visele mele,
Să îmi fac un pat din ele.
Un pat la marginea mării,
Să gust din sarea uitării...
Și din voal de flori de chin,
I-am făcut un baldachin,
Cearșaf, din fâșii de suflet,
Perne de dor fără zâmbet.
Lumânări la căpătâi,
S-ardă iubirea dintâi,
Lumânări de imortele...
Așa, am scăpat de rele...
Pe o margine de stradă,
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu-i târziu
Nu-i târziu și nici devreme
pentru dorurile noastre,
așternute în poeme,
pe hârtii de cer, albastre!
Nu-i târziu pentru iubire,
răsfoind cartea de suflet,
înfiorați de uimire,
în lumina unui zâmbet!
Nu-i târziu pentru săruturi
sub soarele primăverii,
întrecându-ne cu fluturi...
amețiți de vraja serii!
Nu-i târziu, la porți de vis,
să ne scriem jurăminte
pe florile de cais,
cu mătase de cuvinte!
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dăunătoarele insecte
Dăunătoarele insecte rod marginile frunzei verzi...
E bine să îți termini treaba și să te faci că nu le vezi
și, doar așa... întâmplător, le poți servi un pic de-otravă,
că-n lăcomia foamei lor, vor devora frunza, degrabă.
Dăunătoarele insecte pot fi stârpite-n mod tăcut.
E toamnă, oricum frunza moare, nimic nu mai e de făcut,
dar... nu contează! 'n verde crud va răsări în primăvară,
când noi toți grijă vom avea să nu fie mâncată iară.
Dăunătoarele insecte de-abia atunci vor dispărea,
mâncându-se una pe alta, că altă hrană n-or avea.
Și vei putea să-ți vezi de treabă, în liniște, făr-apăsări,
sub mărul tău cu frunza verde, s-așterni în poezii visări.
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Georgeta Radu despre visare, adresa este: