Rândunica
Bumerangul-rândunică
Îmi întoarce din senin
Gândul meu fără-de-frică,
Înfășurat în destin.
L-am trimis în zare-albastră
Să te afle și să-ți spună,
În nemărginirea castă,
Câte-n stele, câte-n Lună...
Într-un fulg din aripioară,
Am găsit un Cer de Dor,
Ce-l lăsaseși de cu seară
S-odihnească în pridvor.
Ochișorii-i mi-au adus
Draga ta privire, plină
De IUBIREA ce mi-ai strâns
În trăirea ta sublimă.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rândunica
Bumerangul-rândunică
îmi întoarce, din senin,
gândul meu fără-de-frică,
înfășurat în destin.
L-am trimis în zare-albastră
să te afle și să-ți spună,
în nemărginirea castă,
câte-n stele, câte-n Lună...
Într-un fulg din aripioară,
am găsit un Cer de Dor,
ce-l lăsaseși de cu seară
s-odihnească în pridvor.
Ochișorii-i mi-au adus
draga ta privire, plină
de IUBIREA ce mi-ai strâns
în trăirea ta sublimă.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubiri blestemate
Se scutură valul, de furii deșarte,
și Marea se-mbracă în aur de toamnă...
Cu lacrimi amare, în ochii-i de doamnă,
privește spre Cerul, ce-i mult prea departe...
Sfârșește idila din vara fierbinte,
se-ntoarce-n adâncuri, să-și afle odihnă,
plângându-și iubirea, iubirea divină,
de Cerul ei drag, ce e-atât de cuminte.
Își sunt doar oglindă, în luciu de apă,
în murmur de aer și-n liniști de Lună.
În zori, Răsăritul îi prinde-n cunună
de rază de Soare, eternă, curată.
Iubiri, blestemate să nu se-ntâlnească,
-și Soare și Lună, și Marea și Cerul-
cu dor și Lumină frământă misterul,
primind s-ocrotească IUBIREA lumească...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu-i târziu
Nu-i târziu și nici devreme
pentru dorurile noastre,
așternute în poeme,
pe hârtii de cer, albastre!
Nu-i târziu pentru iubire,
răsfoind cartea de suflet,
înfiorați de uimire,
în lumina unui zâmbet!
Nu-i târziu pentru săruturi
sub soarele primăverii,
întrecându-ne cu fluturi...
amețiți de vraja serii!
Nu-i târziu, la porți de vis,
să ne scriem jurăminte
pe florile de cais,
cu mătase de cuvinte!
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simțăminte
Din sunet de clopot, culeg primăveri,
Prind Lumina-n suflet, să-mi aducă veri,
O primesc în gânduri, să le-nsenineze,
Când flori cheamă fluturi ce vor să danseze.
Cerul mă păzește fără să-i plătesc,
Luna îmi zâmbește pentru că iubesc,
Soarele m-adoarme în leagăn de raze
Și topește rău-n străluciri topaze.
Tril de ciocârlii muzică să-mi fie,
Mieluții cruțați zburde pe câmpie!
Lacrime de rouă să-mi adape duhul
Ce în alb se-mbracă, străbătând văzduhul!
Mi-amintesc de tine, mi-amintesc de noi...
Stele vom atinge când vom fi iar doi,
Urcând noaptea-n visuri, să căutăm muze,
Având călăuze două buburuze!
Stând la țărmul mării, în viu Răsărit,
Pun în poezie tot ce am iubit.
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărută-mă, să uit!
Sărută-mă, să-mi amintesc de tine!
Sărută-mă! Să plec aș vrea, spre mine!...
Sărută-mi ochii-a despărțiri de-alint!
Ești prea curat, nu pot să te mai mint!
El e în mine și mă înspăimântă!
Nu pot să-l uit, cu gânduri mă frământă!...
E depărtare, vis și-apropieri...
Caut uitare, dar găsesc dureri..
E șarpele ce-mi dă nefericire,
Pe care i-o plătesc cu prea-IUBIRE..
N-am să îți scriu, pe el doar îl iubesc,
Dar nu mă vrea, știu că mă amăgesc!
M-a otrăvit, vândută-i sunt pe viață!...
Sărută-mă! Plec mâine dimineață!
Chiar de-oi muri de dor neîmplinit,
Mă-ntorc la el, nu vreau să-mi fii iubit!
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întreg
Astăzi, iubitul meu mă întreba:
"- Ești înger, ce cauți tu în lumea asta rea?!"
Eu i-am răspuns:
"- Pe tine!
Ești aripa care-mi lipsea,
să pot acum spre Cer zbura!"...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simțăminte
Din sunet de clopot culeg primăveri,
Prind Lumina-n suflet, să-mi aducă veri,
O primesc în gânduri, să le-nsenineze,
Când flori cheamă fluturi ce vor să danseze.
Cerul mă păzește fără să-i plătesc,
Luna îmi zâmbește pentru că iubesc,
Soarele m-adoarme în leagăn de raze
Și topește rău-n străluciri topaze.
Tril de ciocârlii muzică să-mi fie,
Mieluții cruțați zburde pe câmpie!
Lacrime de rouă să-mi adape duhul
Ce în alb se-mbracă, străbătând văzduhul.
Mi-amintesc de tine, mi-amintesc de noi...
Stele vom atinge când vom fi iar doi,
Urcând noaptea-n visuri, să căutăm muze,
Având călăuze două buburuze!
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
DRAGULUI MEU
.. În dorul meu de tine, am strâns IUBIREA-n vers
și, răstignind pustiul, altar i-am înălțat.
Îl vom sfinți-mpreună, fugind din Univers,
în rugăciuni vom stinge și cel dintâi păcat...
E-un dor fără sfârșit, desprins din altă viață,
în care muritorii-și află nemurirea,
făcând din noapte grea, fragedă dimineață,
când și-amintesc de-o stea, iubindu-și strălucirea.
Corola de lumini ne-aduce împreună
și cutezăm visa cum am vrea să trăim,
neliniști alungând doar cu o vorbă bună
din adâncimi de suflet, atuncea când iubim.
În dorul meu de NOI, am adunat putere,
cuprins de necuprins și-un cer de fericire...
Credința aducând dorita mângâiere
ce-a vitregit pustiu, de setea de IUBIRE..
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să nu ne uiți
La ceasuri de însingurare,
Când timpul vrea să mi te fure
Și te trimite-n depărtare,
Uitarea să nu te îndure!
Chiar de e noapte sau de-i zi,
IUBIREA ne e credincioasă
Și chiar de somnul te-o răpi,
Visează-te la noi, acasă!
Neliniștea de-ți va șopti
Că draga ta te-a părăsit,
În suflet de se va propti,
Tu nu uita ce ai simțit!
Și ochii de-ți vor fi izvor
De lacrimi, ce șterg amintiri,
Adu-ți aminte că-s de dor,
De dor flămând de împliniri!
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Legată la ochi
De fiecare dată când am crezut că văd,
Îmi mai făceam noi răni, din suflet curgând sânge,
Când ceea ce văzusem lăsa-n urmă prăpăd...
Acuma știu de ce inima-ntruna-mi plânge!...
Atâta sânge curs s-a închegat în piatră
Și propria mea mână a aruncat-o-n mine,
Să-mi pedepsesc risipa IUBIRII strânse-n vatră,
Ce trebuia păstrată întreagă, pentru tine!
Astăzi, când ne vedem mai clar ca niciodată,
Răni vechi, încă mustind, îmi vindeci de trecut
La fel ești de rănit, deși n-ai nicio pată,
Doar că nu ai știut să ceri, când te-ai vândut!...
Și neputința grea, scăldată în IUBIRE,
Deschide alte răni, cu șovăirea sa,
Făcându-mă să cred că totu-i amăgire...
Ascunde-mă de mine și leagă-mă la ochi
Cu nemurirea ta!...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A zecea parte
A zecea parte din copilărie
Mă mângâie c-un pic de nostalgie,
Alungă griji, dureri și întristări,
Cu-amintiri dragi, întoarse din uitări.
Din visuri și dorințe-nșir-o salbă,
Pe-un fraged suflet ca firul de iarbă.
Un pui de om, plecat în Cer de dor,
Mă-ntoarce din trecut în viitor.
Prin verde grâu crescut din spic de ploaie,
Aleargă printre razele de soare,
Cu ochi de albăstrele-nrourate
Spală un mal de timp plin de păcate.
Ajung arsă de dor în zi de toamnă,
Aflând într-un târziu ce viața-nseamnă.
Pe perne reci, pline cu fulgi de nea,
Îmi odihnesc în iarnă dragostea.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mângâiere
Gândește primăvară și-ți vor răsări flori
În prispa adormită c-un zâmbet troienit,
Flori ce-ți vor da de veste că ești al meu IUBIT,
Chemându-te la mine, să-ți dăruiesc fiori.
Topind țurțuri de gheață, vom plânge lacrimi dulci
Și le vom închina emoțiilor mute,
Împrumutând privirea din ochii blânzi de ciute,
Când sufletul, sfințit, în mine o să-l culci.
Apoi, ne-om răsfăța cu vise împlinite,
Din noapte până-n zori, pe așternut de dor,
Ne-om mângâia pe frunte, alungând orice nor
Născut din întuneric de simțiri neiubite.
Cu alb de ghiocei vom înveli Pământul
Ce se va încălzi la flacăra IUBIRII
Și amândoi afla-vom secretul fericirii
Ascunse-n Începutul ce-a dăruit cuvântul...
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bucla mea de timp
Prieteni, m-am îndrăgostit de poezia mea!
O fi vreun soi de narcisism?!
Ast-ar fi o belea!
Mă plimb prin gânduri, mă găsesc cu sufletul uscat.
Când obosesc... mă odihnesc!
Credeți că e păcat?!
Pentru un timp, mă risipesc în grija pentru lut,
dar nu sunt eu... și mă întreb:
Ăsta e timp pierdut?!
Din nou mă-ntrec cu viața-n zbor, i-ascult vuietul mut...
Mă simt ca un soldat învins
de un dușman temut...
Repet mereu că-mbătrânesc, dar sufletul mi-e scut.
Vrea să mă-nvețe să trăiesc...
Nu asta i-am cerut!
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mângâiere
Gândește primăvară și-ți vor răsări flori
în prispa adormită c-un zâmbet troienit,
flori ce-ți vor da de veste că ești al meu IUBIT,
chemându-te la mine, să îți trezesc fiori.
Topind vremea de gheață, vom plânge lacrimi dulci
și le vom închina emoțiilor mute,
împrumutând privirea din ochii blânzi de ciute,
când sufletul sfințit, în mine o să-l culci.
Apoi, ne-om răsfăța cu vise împlinite,
din noapte până-n zori, pe așternut de dor,
ne-om mângâia pe frunte, alungând orice nor
născut din întuneric de zile netrăite.
Cu alb de ghiocei vom înveli Pământul,
ce se va încălzi la flacăra IUBIRII,
și amândoi afla-vom secretul fericirii
ascunse-n Începutul ce-a dăruit Cuvântul...
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prinsoare
Fac prinsoare, pe o floare,
că vei pierde, de mă pierzi!
Vei vedea doar stele verzi
dacă ți-e frică de Soare!
Nimeni nu-mplinește vise,
dacă-i surd, când doru-i cere
să îi toarne-n suflet miere...
Lasă-ți porțile deschise!
Ai schimbat toamna târzie
pe-un buchet de viorele
și ai câștigat, cu ele,
IUBIREA din poezie.
Scaldă-te-n ploaie de rouă,
ce adapă duhul ierbii,
duh ce-ngenunchează cerbii,
când răsare Luna nouă!
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pelin dulce
Scoate, bade, chinul meu,
Din pelinul care-l beu
Și îmi toarnă-n viață miere,
Că e plină de durere,
De durere fără sare
Și lumină de la soare!
Adu-mi, bade, timp din vreme!
Ți-l plătesc cu-a mea avere!
Varsă-mi lacrimile-n drum,
Să spălăm drumul de scrum
Și-mi cârpește inima,
Cu fire din haina ta,
Să aflu când te dezbraci
Și să te aud cum taci!...
Haide, bade, către nor
Din care a plouat dor,
În grădina mea-nflorită,
Unde mă visez iubită!...
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să plec?!
Mă doare tristețea, mă doare IUBIREA,
Frământ o-ntrebare:" Mi-am sfârșit menirea?!"
În suflet e ceață și nu știu ce simt,
Mă plimb într-un gol... nu mai știu să alint.
Să fi obosit de IUBIRE prea multă?!
Privesc trist la ea, dar ea nu m-ascultă...
Mă-ntreabă de ce am adus-o pe lume?!
De ce-am învățat-o numai lucruri bune?!
Îmi spune c-o doare cumplit roata lumii
Și pierde, că-și bagă "în cârd" cu nebunii!
Cuvintele tac și inima-i surdă
Și răii se-adună la colțuri, să râdă.
Mă-ntreb ce e bine: să rămân sau să plec?!
E bine să plec când toți anii îmi trec!
Rămân în Credință, că e cel mai bine
Și îi cer Răbdării să se-ntoarcă la mine!
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lebede negre
În lacul argintiu, până mai ieri, pustiu,
Se-neacă, în dureri, visele părăsite...
Simțind că e nevoie de ele, 'ntr-un târziu,
Sosiră, fără glas, trei lebede-obosite...
Erau lebede negre, cernite de uitări,
Plecate să își cruțe-o singură-amintire,
Zburând, fără vreo țintă, în lume, peste mări,
Făcură un popas pe-a lacului sclipire.
De liniște-amețind, pluteau... ca o eșarfă,
Îndoliind durerea din lacul cel tăcut,
Pe muzică din cer, cântată de o harfă,
Ce răscolea IUBIREA păstrată din trecut.
Din ochii mărgelii picurau nestemate
Și luminau adâncul - al viselor mormânt...
Adânc ce le șoptea că erau blestemate
Să cadă pe-ntuneric, din înalt pe pământ.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De dragul tău
Când ai simțit că-n lanțuri grele,
Un vrăjitor mă înrobise,
Ai întrebat doruri rebele
De ce-mi sunt rănile deschise?!
Luând o rază din Lumină,
Ai alungat spre alte lumi
Tot ceea ce însemna vină
De-a ne iubi, ca doi nebuni...
Și vrăjile ai risipit
Cu muguri vii de fericire,
Când ai rescris în Infinit
Povestea noastră de IUBIRE...
De dragul tău, răsar zorele
Pe drumul ce-l străbați spre mine!...
De dragul tău, se aprind stele
În nopți, când mă gândesc la tine!
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Georgeta Radu despre iubire, adresa este: