Textele de mai jos conțin referiri la timp, dar cu o relevanță mică.
Feerie
Aripi subțiri de libelule
Se frâng în zbor pierdut în vis,
Cu puf de nori pictează rune
Ce-adună magii din abis.
Fluturi curați adorm în lume,
Culori de catifea șoptind
Spre licurici, ce-mi spun pe nume,
Lumină-n noapte risipind...
Luna îi leagănă-n argint,
Spunându-le de unde vin
Și-n albul-lipsă, în alint,
Îi culcă-n stele din Divin.
O scânteiuță rătăcită
În noaptea mea de feerie
Mi se așază, fericită,
Pe-un fir de Dor, care-ntârzie
Pe Sufletul ce-ngână-n rânduri
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poarta iubirii
Cerberul marilor vise cere un coșmar tribut
Și la ceas de Lună plină ne trimite la-nceput,
Să-ntrebăm dac-avem voie bucurie să trăim,
Dacă ne e scris în stele să-ndrăznim să ne iubim.
Drumu-i lung, anevoios, șerpuiește prin pustiu,
Printre spini otrăvitori ce omoară tot ce-i viu.
Dar credința nu îi lasă să ne rupă firul vieții
Și când Soarele răsare, dăm binețe dimineții.
Vlăguit de nedormire, cerberul ne împlinește
Visul nostru de IUBIRE și coșmarul își oprește.
Îl ascunde-ntr-o sticluță și-l îneacă în venin,
Ne zâmbește și adoarme fericit că NE IUBIM...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Asta simt
Dezbraci ploile de lacrimi
și mi-aduci senin din soare,
sufletul mi se deschide
ca o floare...
Dacă nu te văd prin preajmă,
îmi pierd rostul și puterea!
Mă simt vie doar când îți simt
mângâierea.
Din căușul mâinii tale,
savurez nectarul vieții,
când mă mângâi, în secunda
dimineții.
Porți în tine frumusețe,
cât și ceru-n curcubeie...
Cheamă-mă! Și-oi fi, pe veci,
a ta femeie!
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Propunere
Leagănă-mă toamnă, mângâie-mă-n soare,
Să mă simt copil, să uit ce mă doare!
Fură-mi întristarea din amurg cernit,
Răcorește-mi fruntea de jarul mocnit!
Prinde-mă în hora frunzelor tărcate
Ce topesc paleta dorurilor toate!
Du-mă-n amintirea din copilărie,
Când credeam că viața e de jucărie!
Lasă-mi duh să zboare pe-aripi de cocor,
Pribegind prin timp, odihnind pe-un nor,
Iernând în tărâmuri uitate de lume,
Adunând de-acolo, numai gânduri bune!
Și, întors la mine, către primăvară,
Să simtă curat, ca întâia oară,
Printre anotimpuri să lunece lin!
De poți face asta, la tine mă-nchin!
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea și lumea
Tu ești IUBIREA lumii și eu sunt lumea ei...
În picurii de ploaie, simt mângâierea ta
și-n timp ce-ți urmez pașii, pe-aleile cu tei,
îi împletesc cu-ai mei, sub străluciri de stea.
Nebuni de dor, plângând un Cer neînțeles
de alte lumi trăinde-n umbre și-ntuneric,
pătrundem sensuri noi, pe care le-am ales,
ne dăruim visări, pe un tărâm angelic...
Tu ești IUBIREA lumii și eu sunt lumea ei...
Sub transparențe dulci ne înfrânăm tumultul.
Când ne-odihnim în noapte, ne transformăm în zei...
IUBIM, prea credincioși, și ne-mbrățișăm "lutul".
Tu ești... IUBIREA lumii... și eu, IUBIREA ta...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aniversarea răstignirii
Din pulberi de stea și lacrimi de dor
Coacem cozonaci în formă de nor,
Pentru Ziua Sfântă ce începe-n noapte,
Candelă eternă-n Infinit de șoapte.
Șoapte muritoare, preschimbate-n cântec,
La-nvierea lumii, ca într-un descântec,
Risipesc tristeți adunate-n veacuri,
Îmbrăcând în alb nuferii din lacuri.
Lacuri care-ascund adâncul de Iad
Ce-nghite și azi, suflete ce cad.
Separând nădejdea, de grea nebunie,
Am primit, cu toții, viața-n Veșnicie.
Veșnicia mea și a orișicui
A plătit-o scump, cu Sângele LUI.
Răstignit, zâmbind spre călăi ce tac,
Spunea: "TATĂ, iartă-i, că nu știu ce fac!"
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvinte
Se aștern troiene-n Cer,
de cuvinte vii, frumoase,
îmbrăcate în mister
și cu foșnet de mătase.
Le-au primit poeții-n dar
din steluțe ne-ncepute,
binecuvântați cu har,
nins în templele lor mute.
Vieți au bucurat cu ele,
semeni prinși în amintire
de păduri cu filomele
și torente de IUBIRE.
Șoapte tandre-au strecurat
în bobițele de rouă,
dar îngerii le-au furat,
le-au ascuns în Luna Nouă.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Joc
Întrecui răbdarea pâinii
și acum mă latră câinii.
Sunt flămânzi și m-ar mânca
dacă nu s-ar încurca
printre sârma cea ghimpată
din grădina blestemată
de un vreasc fără noroc
ce-a ars din greșeală-n foc.
Câinilor, voi, pui de lele,
cruțați-mă de belele
și sfâșiați Luna plină,
că numai ea e de vină
când simțiți că-nnebuniți
și de lupi vă amintiți!
Dară câinii n-ascultară
și de mine se legară
cu privirea lor de foc
dintr-un joc făr' de noroc.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
COPILUL DIN SUFLET
Copilul din tine se joacă în gând...
Găsește acolo ce-n viață-i lipsește
Și nu se trezește, vreodată, plângând,
Că nimeni nu-l ceartă, când timp risipește...
Cu fragede mâini, atinge un nor
Ce-i mângâie fruntea, de-adulți obosită...
Se-ntrece apoi, cu vântul, în zbor,
Spre zări de Lumină demult părăsită...
Timid, taie-o rază de Soare, ghidușă,
Și-o-ascunde în inimă, cu bucurie,
Să o dăruiască prințesei-Brândușă,
Dar nemaigăsind-o, mi-o dăruie mie.
Copila din mine primește căldura.
De viață-nghețate, priviri se topesc...
Te prinde de mână, nu știe ce-i ura
Și simți cât de mult și curat TE IUBESC!...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Curățenie de primăvară
Astăzi scriu despre IUBIRE cu litere mari, de foc!
(focul arde tot ce-i rău și mi-aduce doar noroc)
Întorc spatele spre lumea care-mprăștie minciuna
despre una, despre alta, despre cât de rea e Luna...
Fac curat în casa noastră și vorbesc cu steaua mea,
o descânt, o țin în poală, îi cânt toată dragostea
și ea alungă blesteme, dă cu ele-n vârcolaci,
scapă curtea de năpârci, de vampiri și mii de draci.
În liniște, împăcată, beau un ceai de levănțică,
m-odihnesc lângă parfumul unei flori de angelică,
îmi las sufletul să cânte, când soarele mă răsfață,
îmi șterg lacrimi, uit coșmaruri...
Bună dimineața, viață!
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rândunica
Bumerangul-rândunică
Îmi întoarce din senin
Gândul meu fără-de-frică,
Înfășurat în destin.
L-am trimis în zare-albastră
Să te afle și să-ți spună,
În nemărginirea castă,
Câte-n stele, câte-n Lună...
Într-un fulg din aripioară,
Am găsit un Cer de Dor,
Ce-l lăsaseși de cu seară
S-odihnească în pridvor.
Ochișorii-i mi-au adus
Draga ta privire, plină
De IUBIREA ce mi-ai strâns
În trăirea ta sublimă.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pro iubire
Bob de soare, bob de vis,
Du-mă și-azi în Paradis,
Să culeg a lui IUBIRE,
Să mă-mbrac în fericire!
Bob de rouă-n fapt de Lună,
Prinde-mi șoaptele-n cunună
Și ia-mi drumul din picioare,
Du-i-le-n cupă de floare
Răsădită-n bucurie,
În grădină azurie,
Udată cu lacrimi dulci...
Să le duci, până te culci!
Să le pui sub căpătâi,
Că e IUBITUL dintâi!
El e tot ce am visat,
Ne iubim făr' de păcat.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rândunica
Bumerangul-rândunică
îmi întoarce, din senin,
gândul meu fără-de-frică,
înfășurat în destin.
L-am trimis în zare-albastră
să te afle și să-ți spună,
în nemărginirea castă,
câte-n stele, câte-n Lună...
Într-un fulg din aripioară,
am găsit un Cer de Dor,
ce-l lăsaseși de cu seară
s-odihnească în pridvor.
Ochișorii-i mi-au adus
draga ta privire, plină
de IUBIREA ce mi-ai strâns
în trăirea ta sublimă.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubiri blestemate
Se scutură valul, de furii deșarte,
și Marea se-mbracă în aur de toamnă...
Cu lacrimi amare, în ochii-i de doamnă,
privește spre Cerul, ce-i mult prea departe...
Sfârșește idila din vara fierbinte,
se-ntoarce-n adâncuri, să-și afle odihnă,
plângându-și iubirea, iubirea divină,
de Cerul ei drag, ce e-atât de cuminte.
Își sunt doar oglindă, în luciu de apă,
în murmur de aer și-n liniști de Lună.
În zori, Răsăritul îi prinde-n cunună
de rază de Soare, eternă, curată.
Iubiri, blestemate să nu se-ntâlnească,
-și Soare și Lună, și Marea și Cerul-
cu dor și Lumină frământă misterul,
primind s-ocrotească IUBIREA lumească...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De la ne-lume adunate și înapoi nelumii date
încolțirea gleznelor pe sub dealul coastelor,
copitele cailor în capul nebunilor,
călcâiul pantofilor drept în dreptul vintrelor,
mucegaiul humelor mânjind scobul tălpilor,
minciuna lacrimilor în căușul palmelor,
viermuiala șerpilor în somnul lianelor,
pizmuirea florilor din ochii îngerilor,
urmarea cărărilor din orbul găinilor,
spargerea clepsidrelor spre sfârșirea zilelor,
trosnetul genunchilor în lemnul atelelor,
durerea junghiurilor în hora torturilor,
înfigerea acelor în trupul păpușilor.
Descântul blestemelor, priceperea babelor,
stingerea cărbunilor în apa castroanelor
-OGLINDA TĂCERILOR spre răul gândului lor-...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cogito, ergo sum!
Am strâns în poezie tot adevărul meu:
o inimă în vers, tristeți și fericire,
o cruce dăruită de însuși Dumnezeu,
cărare șerpuind, drum drept și rătăcire.
În viața bătând filmul, scrisă de Demiurg,
m-am achitat de rol cum am știut mai bine.
Când deslușeam misterul, iată-mă în amurg
și-abia acum încerc să am grijă de mine.
Se zice că-i un timp pentru orice, pe lume,
dar numai cel prezent alcătuiește viața.
Clipa de nu-ți trăiești și-o lași să se consume,
te rătăcești de rost, ți-ntuneci dimineața.
Și ziua vieții nu-i decât orbecăială,
alergi la nesfârșit după zădărnicie,
Pălindu-ți scânteieri, răpus de oboseală,
nu îți vei găsi timp să guști din Veșnicie...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simțăminte
Din sunet de clopot, culeg primăveri,
Prind Lumina-n suflet, să-mi aducă veri,
O primesc în gânduri, să le-nsenineze,
Când flori cheamă fluturi ce vor să danseze.
Cerul mă păzește fără să-i plătesc,
Luna îmi zâmbește pentru că iubesc,
Soarele m-adoarme în leagăn de raze
Și topește rău-n străluciri topaze.
Tril de ciocârlii muzică să-mi fie,
Mieluții cruțați zburde pe câmpie!
Lacrime de rouă să-mi adape duhul
Ce în alb se-mbracă, străbătând văzduhul!
Mi-amintesc de tine, mi-amintesc de noi...
Stele vom atinge când vom fi iar doi,
Urcând noaptea-n visuri, să căutăm muze,
Având călăuze două buburuze!
Stând la țărmul mării, în viu Răsărit,
Pun în poezie tot ce am iubit.
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simțăminte
Din sunet de clopot culeg primăveri,
Prind Lumina-n suflet, să-mi aducă veri,
O primesc în gânduri, să le-nsenineze,
Când flori cheamă fluturi ce vor să danseze.
Cerul mă păzește fără să-i plătesc,
Luna îmi zâmbește pentru că iubesc,
Soarele m-adoarme în leagăn de raze
Și topește rău-n străluciri topaze.
Tril de ciocârlii muzică să-mi fie,
Mieluții cruțați zburde pe câmpie!
Lacrime de rouă să-mi adape duhul
Ce în alb se-mbracă, străbătând văzduhul.
Mi-amintesc de tine, mi-amintesc de noi...
Stele vom atinge când vom fi iar doi,
Urcând noaptea-n visuri, să căutăm muze,
Având călăuze două buburuze!
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Săpam în ochii tăi
Săpam în ochii tăi, să îți descopăr taina...
Clipeai... înțelegeam de ce se lumina!
Cu alb de crin pătai albastrul de pe haina
Privirii-mi nerostite ce-ncet aluneca.
Dădeam de amintiri cernite, în lumină,
Care strigau întruna la ele să te-ntorci,
Prezentul devorând, mușcând fără de milă...
Și te-au convins tristețea de lacrimi să îți storci.
În brazde-am semănat semințe de uitare,
Culese-n asfințit de vise ne-mplinite...
Cu rouă le udăm, la răsărit de soare,
Noaptea, le-adăpostim sub gene obosite.
Neliniști ce se zbat în iriși violeți
Văpaia îți întreabă: "De ce trăiești în orb?!",
În timp ce ochii tăi, doi obosiți drumeți,
Se odihnesc de multe, în ochii-mi ce te sorb...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ia-mă și du-mă
Ia-mă și du-mă la capăt de lume,
La țărmuri de dor... în vis... și uitări!...
Să dorm pe perna iubirii nebune,
Să strângem dorințe-n îmbrățișări...
Comoara din suflet e doar pentru tine,
Ca aur topit, îmi curge prin vene
Și simt deseori că te-așezi lângă mine,
Să-mi dai sărutări, în visele mele.
Ești aer curat, te respir, îmi dai viață,
Omori neputințe-adunate de timp,
Ești dulce povară, ce gându-mi răsfață,
Ești mană cerească, trimisă de-Olimp.
Când viața ne strânge-n corset de oțel
Și lumea ar vrea să ne pună zăbrele,
Trăim nemurirea lăsată de EL...
Zâmbim... ne-ntâlnim, fericiți, printre stele.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Georgeta Radu despre timp, adresa este: