Textele de mai jos conțin referiri la durere, dar cu o relevanță mică.
Sărută-mă, să uit!
Sărută-mă, să-mi amintesc de tine!
Sărută-mă! Să plec aș vrea, spre mine!...
Sărută-mi ochii-a despărțiri de-alint!
Ești prea curat, nu pot să te mai mint!
El e în mine și mă înspăimântă!
Nu pot să-l uit, cu gânduri mă frământă!...
E depărtare, vis și-apropieri...
Caut uitare, dar găsesc dureri..
E șarpele ce-mi dă nefericire,
Pe care i-o plătesc cu prea-IUBIRE..
N-am să îți scriu, pe el doar îl iubesc,
Dar nu mă vrea, știu că mă amăgesc!
M-a otrăvit, vândută-i sunt pe viață!...
Sărută-mă! Plec mâine dimineață!
Chiar de-oi muri de dor neîmplinit,
Mă-ntorc la el, nu vreau să-mi fii iubit!
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfârșitul răbdării
Răbdarea stinsă de-așteptări își ia biletul spre niciunde...
Se plimbă, fără niciun chef, prin gara vieții muribunde,
ridică ochii seci, spre mine, fără ranchiună, resemnată,
nemaidorind să mai revină vreodat', dac-ar fi-ntrebată.
Din peticul micuț de timp, ce îl primise la sosire,
n-a înțeles nimic, nicicând, și-a strâns doar lacrimi în privire...
Se-ntoarce unde s-a născut, într-un tărâm uitat de vreme,
să își îngroape și necaz, și ne-mplinire, și durere...
Răbdarea stinsă de-așteptare se urcă-n tren, spre nicăieri...
doar cu biletul și-amintirea, fără bagaj, fără averi...
Gându-i colindă-n vise reci, în miez de noapte adormită,
se învelește-n dor de stele și în răbdare nesfârșită...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Știi!
Mai știi cum m-am îmbolnăvit de tine
din prima clipă, fără să gândesc?
Fereastra Raiului sunt pentru mine
ochii tăi dragi, în care m-oglindesc.
Tu știi cât de frumos cântă tăcerea
la masa sfânt-a dorului din noi
și cum ne vindecă toată durerea
când ne iubim în lacrime de ploi!
Noi știm ce dulce ne e suferința
când viața ne desparte uneori,
când inima tânjește de dorința
ce umple Infinitul de fiori!
Cu fluturi ne întrecem în finețea
simțirii ne-ntinate de lumesc,
când ne-amintim năvalnic tinerețea
ce ne-a păstrat în suflet TE IUBESC!
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A zecea parte
A zecea parte din copilărie
Mă mângâie c-un pic de nostalgie,
Alungă griji, dureri și întristări,
Cu-amintiri dragi, întoarse din uitări.
Din visuri și dorințe-nșir-o salbă,
Pe-un fraged suflet ca firul de iarbă.
Un pui de om, plecat în Cer de dor,
Mă-ntoarce din trecut în viitor.
Prin verde grâu crescut din spic de ploaie,
Aleargă printre razele de soare,
Cu ochi de albăstrele-nrourate
Spală un mal de timp plin de păcate.
Ajung arsă de dor în zi de toamnă,
Aflând într-un târziu ce viața-nseamnă.
Pe perne reci, pline cu fulgi de nea,
Îmi odihnesc în iarnă dragostea.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te du, tristețe!
Ce faci?! Iar vii tiptil în umbra mea?!
Mai lasă-mă odată, tu, ciudato!
Știam că te-am ascuns într-o lalea
uscată, ce-n gunoi am aruncat-o.
M-ai stors de vlagă, încruntând privirea
ce altădată-n Soare strălucea...
În Suflet mi-ai adus nefericirea,
punând-o-ntr-un buchet, de ziua mea!
Te bucuri, ticăloaso, de-mplinirea
ce simți când vezi cum sufăr și mă zbat!
Toti știm că nu îți place ca IUBIREA
să locuiasc-al Inimii curat.
Te crezi superioară, prețioasă,
când îți arunci veșminte, la vedere.
Mă faci să nu mai vreau să ies din casă
și-ai vrea să mă-nvelești iar cu durere.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pleacă, tristețe!
Ce faci, iar vii tiptil în umbra mea?!
Mai lasă-mă odată, tu, ciudato!
Știam că te-am ascuns într-o lalea
Uscată, ce-n gunoi am aruncat-o.
M-ai stors de vlagă, încruntând privirea
Ce altădată, 'n Soare strălucea...
În Suflet mi-ai adus nefericirea,
Punând-o-ntr-un buchet, de ziua mea!
Te bucuri, ticăloaso, de-mplinirea
Ce simți, când vezi cum sufăr și mă zbat!
Toti știm că nu îți place ca Iubirea
Să locuiasc-al Inimii curat.
Te crezi superioară, prețioasă,
Când îți arunci veșminte la vedere,
Mă faci să nu mai vreau să ies din casă
Și-ai vrea să mă-nvelești iar cu durere.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unei vrăjitoare
Ți-ai scos durerea la paradă?!
De ce te dor oamenii buni?!
De ce îi lași pe toți să vadă
Că singură-ți stârnești furtuni?!
Urând în lume ce-i frumos,
Îți înfigi colții în candoarea
Ce are suflet drăgăstos
Și se deschide precum floarea.
C-un colier de sârmi ghimpate,
Vrei să sugrumi cântecul vieții,
Când otrăvești ape curate
În ne-nceputul dimineții.
De vezi IUBIRE la vreunii,
Crăpi, că nu-ți este rânduită
Și-ncepi să urli ca nebunii,
Toată-afundându-te-n ispită.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.Pelin dulce
Scoate, bade, chinul meu,
Din pelinul care-l beu
Și îmi toarnă-n viață miere,
Că e plină de durere,
De durere fără sare
Și lumină de la soare!
Adu-mi, bade, timp din vreme!
Ți-l plătesc cu-a mea avere!
Varsă-mi lacrimile-n drum,
Să spălăm drumul de scrum
Și-mi cârpește inima,
Cu fire din haina ta,
Să aflu când te dezbraci
Și să te aud cum taci!...
Haide, bade, către nor
Din care a plouat dor,
În grădina mea-nflorită,
Unde mă visez iubită!...
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nori
S-a înnorat un pic în al meu
suflet,
dar, nu-i nimic, va trece...
asta știu!
Că Soarele, aduce-mi-voi
c-un zâmbet,
un zâmbet ce mi-a fost
dăruit, viu.
Am alungat cu el furtuni
cumplite,
născute din blesteme
vineții,
când DUMNEZEU
m-a mângâiat pe frunte,
spunându-mi blând: " Nu
deznădăjdui! ".
L-am ascultat și am zâmbit,
în lacrimi,
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fragil
Gingășie... de copil...
ni se cațără, tiptil,
prin lumina timpului,
în adâncul trupului.
Vorba, nelalocul ei,
dacă-i este aruncată,
o încruntă, cu temei,
și se-ascunde supărată.
Zi de zi, răni sângerânde
se adună în fragil
și nimeni nu ia aminte
la cel bun și drag copil,
când coboară în adânc,
rătăcindu-se de el,
depărtându-se, oftând,
neînțelegând, defel,
răutatea și urâtul
ăstei lumi, împotrivite
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reconsiderare
În pădure, sub o frunză,
într-o zi de toamnă tristă,
tot scâncea o buburuză-
mare-artistă pointilistă.
Dimineața, când pictase
aripioare, la surori,
un picior i se-agățase
în... parfumul unei flori!
Se zbătuse, disperată,
să își tragă piciorușul,
dându-și seama, de îndată,
că nu-i mai ieșea urcușul.
N-o durea piciorul lipsă,
însă, cu greu se târa,
derutată de-o eclipsă
ce lumina omora.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trăiește!
Aruncă vechile bagaje, nicicând nu ți-au fost de folos!
Cutează a trăi frumos, renunță la orice machiaje!
Erai păpușa din decor, trecând mereu prin mari dureri
și orice umbră de plăceri te făcea să te simți dator.
Închide ușile știute, care dădeau spre nicăieri,
de unde adunai poveri, făcând slalom printre derute!
Tot îndurai și nu-njurai... Asta-i credința omului,
că, plătind tribut răului, va afla drumul către Rai.
Deschide ochii tăi frumoși, străbate cu privirea zarea
și ai să scapi de-ncrâncenarea ce-ai moștenit din moși-strămoși!
Atunci, plutind ca fulgu-n zbor, nimic nu te va-mpiedica
să-ți ții Acasă inima și să-i împlinești orice dor.
În jurul tău sunt bucurii, IUBIRE-așteaptă, răbdătoare,
să te înalțe către Soare, cum se înalță ciocârlii.
Începe-o viață nouă azi și pace fă cu duhul tău!
El te-o feri de tot ce-i rău și nu te va lăsa să cazi!
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aproape de liniște
Mi-e liniște să tac, mi-e liniște de mine,
nu mă mai zbat în van, mă joc în vers, în rime,
scot haina-ngândurării și-i tai nasturii copți,
pingelele tocite le uit în negre nopți.
Pe margini de prăpăstii nu-mi mai e dor să merg,
derutele fixate-n memorie le șterg,
cu somnul speriat stric azi prietenia,
nu îmi mai amintesc unde stă astenia.
Privirile-mi se-ndreaptă spre orizontul larg,
nu vreau să mă mai leg cu-odgoane de-un catarg,
înduplec vraja mării, când scapără furtuni,
să-ngroape în adâncuri păcate din străbuni.
Soarta mi-a cerut plată tot ce-am avut mai drag,
de-acum, nu-i mai dau voie să treacă al meu prag,
nu mă mai las mințită de clipe de păreri
care-mi furau averea și-mi dăruiau dureri.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viață lipsă
În colțul stâng, din Universul mare,
Împărțim Universul nostru mic,
În care-omorâm, zilnic, câte-o floare
Ce-a risipit parfum, cerând... nimic...
În fiece petală-avea IUBIRE,
Adusă-n vis, din Universul mare,
Pe aripe de îngeri și-amintire,
Păstrată-n Raiul din Soare Răsare.
De-am fi-nțeles visul ce a crescut-o,
Toți am fi devenit un câmp de flori,
Dar moartea-i crudă ce am hotărât-o
Ne-a condamnat la viața de sub nori.
Pretinse prețioase împliniri,
Sub mari orgolii ce sufocă duhul,
Ne-au adormit curatele trăiri
Și-au otrăvit cu ură-ntreg văzduhul.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dușmanilor mei! (cu toată dragostea!)
Nu, nu mi-e frică să vă spun când sufăr
și nici rușine nu îmi e deloc!
E ca și când m-aș rușina de-o boală
ce a crescut din... lipsă de noroc.
Se bucură dușmanii? Foarte bine!
Cu ce se-aleg dacă mi-e mie rău?!
Ei sunt mai demni de milă decât mine!
Orice dușman de-ăst' fel e-un bălălău!
Pandora a fost foarte generoasă
și-a-mprăștiat cadouri fel de fel,
pe care partea minții,-ntunecoasă,
le-ndeasă, lacomă, în suflețel.
Suflete mici și reci, de rău curtate,
se-adapă din băltoace cu noroi,
și mestecă gunoaie aruncate,
grohăie-n bărbi, de parcă sunt moroi.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ziua mea
Acum... și șapte de-ani, veneam și eu pe lume
Ca să mă aflu-n treabă... aveam doar gânduri bune.
Era gata să mor... și mama, odat' cu mine
Dar Dumnezeu n-a vrut și s-a răstit: "Nu-i bine!
De ce dai înapoi?! Nu știi ce ai promis?!
Chiar dac-ar fi război, nu vei cădea-n abis!"
M-am întors, rușinată, din hotărârea mea,
Știind că viața toată va fi-ncercare grea.
Cu toate că zâmbeam, tristețea-mi da de furcă
Și în suflet găseam un mare dor de ducă...
Strângând din dinți, gustam toată durerea vieții,
În timp ce îmi treceau toți anii tinereții.
Nu vă mai spun povestea, că e numai a mea,
Și știu că dac-aș spune-o, nicicui nu i-ar păsa.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Singurătate
"Ești singură?"... mă întreba, în treacăt,
o IUBIRE...
"Haide cu mine, să aflăm
cea tainică-mplinire!
Hai! Uite... vezi, acolo-n stânga-i Inima
ce-ți cere
Să-i fii aproape și s-auzi
cum plânge de durere
Că vrea să scape de preaplin simțirea
în tăcere..."
Încrezătoare, obosită-n ani
de așteptare,
Mă-ncumetai să plec cu cea IUBIRE-n
căutare.
Și îl găsirăm, într-un colț,
uitat parcă de lume,
Nefericit și aruncat... dar
plin de gânduri bune.
Mă aștepta, fără să-mi știe
un nume și un chip,
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Împietrire
De piatră să fi fost... și tot te-nduplecai
Să-mi spulberi cu o vorbă durerea din privire...
Nimic din ce-am trăit n-ar fi avut vreun rost,
De n-ar fi curs arome, ascunse în IUBIRE...
De piatră sunt și munții, pierduți în depărtare....
Care sărută cer, găsindu-și alinare.
Și, amețiți de stele, căzute pe cărare,
'și-aud bătând în stei o inimă prea mare.
Îi mai tocește vântul, ce brazii îi îndoaie
Și ploile ce-i spală, îi răcoresc pe frunți,
Când Soarele, prea tare îi scaldă în văpaie,
Gândindu-se că-ndură, că de-asta s-au vrut munți.
Până și ei își schimbă în vreme semeția,
Sub umbra unui nor ce trece peste culmi...
Întunecați, o clipă... trimit apoi IUBIREA
Crescută printre pietre și lacrimi din genuni.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Confidențe pentru public
Continuu să-mi pun sufletul în vers.
Nu pot să scriu nimic fără să simt.
Chiar dacă risc să pierd un Univers,
pe mine și pe voi n-am să ne mint!
E-o slăbiciune, dar e asumată,
și numai Domnul știe și va ști
că numai Lui Îi sunt îndatorată
când curg în toc cerneluri sângerii!
N-aș fi crezut vreodat' că poezia
e jurământ făcut fără să știm!
E joacă serioasă, e-alchimia
în care amețim, ne-ndrăgostim...
Azi sunt cenușă, ieri eram stejar,
mâine renasc și nu mă recunosc,
poimâine-s iască, piatră și amnar,
în vers fecund, adânc, pudrat cu mosc.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
An nou
Primit-am Noul An, cu flori sădite-n suflet primăvara
și le-am dat la colindători, să îmi mai ușurez povara!
Am cântat, s-alung oboseala din anul care s-a topit,
și-mi cheltuiesc agoniseala, să pot păstra tot ce-am iubit!
Trezită-n zorii primei zile a anului abia născut,
uita-voi toate patimile ce-au încurcat timpul trecut!
C-un zâmbet, voi alunga norii, când vor să-mpiedice-a mea rază
să îmi trezească toți fiorii, în Sfânta zi de Bobotează!
Culeg urările făcute de plugușorul năzdrăvan,
pocnind din bice împletite din vise, la sfârșit de an!
Hai, vino de mă sorcovește, să pot, senin, să-mbătrânesc,
să înfrunt iarna voinicește, să-nvăț cum moartea să-mblânzesc!
Să nu-mi mai pese dac-adun dureri ce templul ruinează,
să nu pierd timp, ca pân-acum și să știu că tot ce contează
e drumul drept, c-o vorbă dulce, c-un gând curat și-o faptă bună,
că "vorba dulce mult aduce" și fapta bună bine-adună.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Georgeta Radu despre durere, adresa este: