Textele de mai jos conțin referiri la iubire, dar cu o relevanță mică.
* * *
E luni!
Simt, văd, aud!
Sunt sănătoasă!
Percep și discern!
Respir răsăritul,
trăiesc apusul!
Iubesc oamenii
care îmi sunt alături
și sper să le pot fi
sfat și sprijin
celor ce-și doresc
acest lucru!
Sunt binecuvântată
cu ei și de Tine, Doamne! Mulțumesc!
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce simplu
Trăiesc abstract, în cercuri limitate
iubind frumos, frumosul mi-e cetate
mă doare-n pleoape sârg de filistini
ce nu-i lirism, ci karmă... de calini
Ce simplu l-am cinstit pe Eminescu
sau pe Nichita, Blaga, Minulescu
încât mă-ntreb: unde-s poeții mei
îndrăgostiți de oameni și de tei?
Cât e de-ajuns cafeaua și-un creion
să-ți lași pe-o coală sufletul, de Om
cernând prin mâini private de orgolii
fâșii de suflet, peste vremi, lințolii
Ajută-mi, Doamne, să-ți citesc Poeții
cu ochii inimii, de dragul frumuseții
să văd prin artă, nudu-n, slovă lină
cu simplitate, cu decență și lumină
[...] Citește tot
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Seminții din mine, iară
Bate-un vânt de primăvară,
Muguri-ți-aș sălcioară,
Să-ți irump, pe tâmple ninse,
Rod de dragoste și vise.
Muguri-ți-aș flori de munte,
Să-ți sărut cerul din frunte,
Când mă-nalț pe-un vârf de ceață,
Să simți pofta mea. De viață!
Muguri-ți-aș azalee
Să-mi simți gustul, de femeie,
În culori ispititoare
Și alean. De muritoare.
Muguri-ți-aș flori de șesuri,
Miresmându-ți înțelesuri
În poeme insolite
Dorurilor răscolite.
[...] Citește tot
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cazualitate
Văd cum parcă plânge
mâna mea cea dreaptă
firuind cuvinte,
veșnica-nțeleaptă.
Stânga mea zâmbește,
blândă mulțumire
degetelor unse,
toate cu iubire.
Le privesc distrată
cum stau îmbufnate
când, deși diferă,
ele-și sunt... surate.
Caut o pricină,
volițională,
să le treacă starea,
asta, de crâcneală.
Le-aduc mai aproape,
una, dă să-ți scrie
[...] Citește tot
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bună dimineața, lume de catifea
mi s-a lipit de gene
visul acesta nebun
în care nici o corabie
nu cutează să se hazardeze
iarna cuvintelor amenință
lumi paralele
printr-un cer nevăzut
în pânza reveriilor argintii
flagelul iubirii doarme
înghesuit într-o clipă supremă
mi s-a lipit de gene lumea
ca un fulg ludic
trup de sidef albastru
într-un poem de lacrimi și soare
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Născuți împreună, zvârliți separat
Pe drumul ce duce din cer spre păcat
Născuți împreună, zvârliți separat,
Mijește o clipă de-un pur început,
Din sfânta iubire și-un vis absolut.
Pe-o mână de fapte, deloc întâmplare,
Născuți împreună, zvârliți ancolare,
La porți de iubire cu vorbe uitate
Renaștem speranțe și-amintiri invocate.
Din mantii de-atingeri pe-un zvon de sărut,
Născuți împreună, zvârliți prin tribut,
Sorbim cu plăcere din lapte și miere
Și-nvingem amarul, reprobat de vedere.
Pe cerul speranței din inimă'n gând,
Născuți împreună, zvârliți tremurând,
Ne ținem suflarea și ochii-i închidem
S-aprindem scântei, amnare de riduri.
[...] Citește tot
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mijlocind curcubeie
eu spun
să ne facem nevăzuți
într-o șoaptă
de forma pământului
cu buzele maci
și genele iarbă
pe gleznele
apelor curgătoare
tu spui că
până în inima soarelui
treptele pavoazate
cu lumină
șterg pașii
amintirilor durute
acolo ne așteaptă
cheia poarta
cerul raiul
hai să batem palma
[...] Citește tot
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
P.S. Te iubesc!
În sălbăticia mea
n-ai să poți înșeua
caii dorurilor mele;
visele nativ rebele;
aerul și luna plină
și surâsul. De lumină...
În căutătura mea
de-ai să cauți vei afla
adevăruri nerostite;
adâncimi nebănuite;
tâlcuiri nezgomotoase,
și-amintiri. Contagioase...
Plină-s de povești trăite
fataliste; fericite;
nu dezmint și nu reneg;
mă destram și mă încheg.
Întuneric sau scânteie
toate m-au făcut. Femeie...
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din doi în doi, șapte impar
m-am îndrăgostit stângace
de al șaptelea cuvânt nespus
de delirul ochilor tăi
pus pe urma anilor mei
într-o zi de sărbătoare neîntâmplată
aparent mă credeam înțeleaptă
ceea ce nu mai văzusem
m-a ajutat să văd
deasupra pământului
ascultam greierii cerului
înrobită de taina nesomnului
mă dezdrăgostesc la anul
și la mulți ani
când în ultima șoaptă
cu genunchii pe-a șaptea treaptă
îmi ard testamentul
sub tălpile țărânii
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crochiu de toamnă
Alambicate stări interioare
Una de bine, una care doare
Una de dragoste și bucurie,
Alta de toamnă-atât de plumburie.
Povești de neuitat, povești nescrise
O mie una nopți, de dor și vise
Călătorii pe mările speranței
Mici adnotări pe țărmul circumstanței.
Alambicate dăinuiri sub tâmple
Cer ca uitarea să mi se întâmple
Fără să știe că, din miez de frunte
Și pân' la inimă-i-un fel de punte
Sangvină, trainică și-atât de vie,
Un clocot dat în pârg de poezie,
În care dorul, binele, durerea,
Sunt embrionii care-mi dau puterea.
[...] Citește tot
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Romanța unui... Poate
poate că n-am să am un timp suficient
sau poate literele mele-s tot mereu sărace
dar știu, iubind tăcut să-ți fiu audient
în universu-mi cald ascuns privirilor vorace
c-un tic și-un tac nu fac prea multă larmă
când scriu cer tastelor zâmbind să mă exprime
dar mă încred bazându-mă pe-aceeași karmă
în dicționarul ce-a exclus gânduri meschine
poate că n-am să-ți vin desculță-n pragu-nopții
când luna-mbracă haina-i de dantelă diafană
dar știu că zarul aruncat în voia sorții
m-a investit cu dor... să-ți fiu amfitrioană
eu nu-s nici lună și nici stele ce-ți sclipesc
nu-s curcubeu nici soare răspândind splendoare
mi-s ochii adânci dar rangul nu mi-i principesc
am doar zăpezi în păr și ani de vise ca odoare
[...] Citește tot
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Castele de nisip
aș fi putut să-ți spun
dă-te mai la dreapta
stânga întotdeauna trișează cu iubire
nu mai întoarce capul după oameni
ai scăpări la literele mari
când dai de rutină scuipă-ți de trei ori în sân
fă-te mai frumoasă decât nu te-ai știut
nu cere scuze necurmărilor
pietrele vor fi acolo pasul să-ți înalțe
îmbracă-te în înscrisuri
veghind pleoapa clipei străvezii
fugi de buzele verzi
visele sunt fix în spatele tău
din întâi în întâi doar viața face ce vrea
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Printre himere
ți s-au copt genele
uitându-te înspre soare
încât privirea ta gri albastru
pare un (p)lan îndepărtat
în care un zeu supărat
și-a pierdut sufletul
pe pământ izvoarele de safir
cer șoaptelor harfe de topaz
naiadele răsplătesc
iubirea și neloialitatea
c-o aceeași lacrimă frigidă
una te râde alta te plânge
pseudo stările fericesc
ori năprăsnicesc eternitatea
nu te lăsa sedus
favorurile promise sunt limitate
oamenii prăznuiesc
sfârșiturile nefericite
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Volbură
Înc-o dată-mi plânge
trupu' în picioare
se zdrobesc și norii-n imprudența mea
te-aș lua în mine
de n-aș ști cum doare
frusta mea lumină-n
lacrima-ți de stea.
Când destram în noapte
visele-n cascade
sunt ca niște ciute
tremurându-și setea
răzlețesc izvoare-n
zboruri și-n pleiade
hoinărindu-mi rostul,
neștiindu-mi calea.
Mă preschimb în ceață
și-osândesc tăcere,
cad cu-ntruchipare
[...] Citește tot
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ratină de gând
ramură-nflorită-n gând
eu tot tac și tac și ascult
muguri cruzi în pulsul fin
răzvrătindu-și rod divin
vântul volnic și vorace
fremătând culori opace
prin horbota-i abisală
mă ridică mă coboară
pe-un ponton la cap de lume
fluturi albi orfani a/nume
însoțesc în zbor plăpând
vis de aripi vis fecund
persuade-n tâmple albe
ninși mi-s anii unor fapte
înfior în văi cu plângeri
dor redeșteptat de îngeri
[...] Citește tot
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noul albastru, vechi împrumută
Oricât de târziu ne vom trezi și mâine,
descâlciți de uimiri și-ndoieli,
cu visele clare hai să eludăm infinitul.
Ne/însoțind spre altar gânduri ample,
cuminecarea în strai de emoții virgine,
gravează zilnic nerostite încuviințări.
Solemnele inimi, talismane albastre,
din vechea formă palpitări împrumută.
Nou altar de lumină stă-ntr-o clipă de noi.
Simfonii tulburate par desprinse de lume,
exclusivul distins prinde-o formă-n fiori,
ceremonia ia sfârșit; hipnotizezi cuvinte:
-Bună dimineața, te iubesc!
-Bună dimineața, ba eu te iubesc!
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Izvoade
Tu, îmi spui:"Dragă"! Eu, spun: Drag!
Și parc-am pune-un prag pe prag
Când îți tot pare că glumesc,
Dacă nu-ți spun. Că te iubesc!
Alunecoasă-s, din tipar,
Habar nu ai! Nu ai habar,
Cât de geloasă-s, pe cuvânt,
De când nu cred. În jurământ.
Tu-mi spui: prințesă. Da'n castel,
Ce-ar face-o Ea, de nu-i și El?
Când inima, tiară-ar fi
Însingurării... Zi de zi...
Și nu-s frumoasă. Zău! Nu sunt!
Sunt micul mare amănunt,
Zădărnicind fracții de vis,
Când am nimic (sau tot)de zis.
[...] Citește tot
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Curge dor în ploi de stele
Roua-n talpa mea desculță
astăzi dorul mi-l ațâță
dor de ploaie și izvoare
și-alte tehne curgătoare.
Dor de cer cu stele-aprinse
când sta luna în culise
și prin voalul de-ntuneric
gura gurii-i era petic.
Când prin voal de perle, sânii,
precum vedrele fântânii
săturau buzele-ncinse
cu săruturi interzise.
Săturau buze și trupuri
sărutări cu gust de purpuri
iar când ploi ne erau hramuri
închinam iubirii lamuri.
[...] Citește tot
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crochiu de toamnă
Alambicate stări interioare
Una de bine, una care doare
Una de dragoste și bucurie,
Alta de toamnă-atât de plumburie.
Povești de neuitat, povești nescrise
O mie una nopți, de dor și vise
Călătorii pe mările speranței
Mici adnotări pe țărmul circumstanței.
Alambicate dăinuiri sub tâmple
Cer ca uitarea să mi se întâmple
Fără să știe că, din miez de frunte
Și pân' la inimă-i-un fel de punte
Sangvină, trainică și-atât de vie,
Un clocot dat în pârg de poezie,
În care dorul, binele, durerea,
Sunt embrionii care-mi dau puterea.
[...] Citește tot
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Paspartu de toamnă
E iarăși toamnă, toamnă pe pământ
Și ți-aș împacheta din nou un gând
Dar plouă molcom, plouă literar
Că multe-aș vrea, cu ochii-n felinar.
Mi-ascunde ceața zorii luminoși
Oamenii-s triști, chiar dacă sunt frumoși
Soarele-n du-te/vino pe pământ
Mai mult se-ascunde, bântuit de vânt.
Amieze blânde plămădesc meniri
Îngălbenitelor hirotoniri
Simt vremea arămiului livresc
Cu ceai de tei și-un tainic: Te iubesc.
În asfințit am antamat trăiri
Cu iz de inimă și amintiri
Cu-accelerări de puls și șoapte-adânci
Ce-mi par un veac din clipele de-atunci.
[...] Citește tot
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Iolanda Șerban despre iubire, adresa este: