Textele de mai jos conțin referiri la religie, dar cu o relevanță mică.
Postumă
ce tot o fi având femeia mea
plânge întruna și cheamă lume, lume multă
la noi în casă
în seara asta a făcut mâncare cât pentru
un regiment
a fiert grâușorul
miroase din ușă a mosc
preotul nu l-a primit niciodată și acum, uite-l
veselindu-se în vreme ce ea plânge
de trei zile nu ne mai înțelegem
o iau în brațe și se ghemuiește ca atunci
când nu are chef - o las, doar nu o s-o siluiesc...
azi iar a chemat lume, masă mare, dar ce-i cu plânsetele!...
mănâncă, beau ăștia și se prefac ștergându-și lacrimile
și de ce nimeni nu mă bagă-n seamă de parcă
nu eu aș fi cel care aduce leafa-n casă...!
în sfârșit, au ieșit cu toții
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
8 noiembrie
am ținut un iepure
în căușul palmelor, simțeam
bătăile inimii, căldura, blănița moale
până ce
m-am crezut și eu
un iepure în alt căuș mai mare
am ținut o pasăre până ce m-am văzut
zburând
măceș, trandafir, lujer nou, grâu, brusture
stejar,
gâză
vierme
pește mic, peștele și mai mic
am uitat punctul de plecare din
căușul palmelor sângerând cresc
mușchi, ciuperci vineții, vernil
mă îmbrățișez
singur
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
umilința pierdută?! sau scene pseudopoetice pastorale
izmene
aurii, probabil, mătase mov în pălării admir și albe mantii
sidefii, negre, mă înclin, trec, «profesioniștii» păzea!
corul
litere arhaice, tradiții?! (bulversat)
Un ogor sferic pe care trudește un singur plugar peste ape
și limbi de uscaturi
lume țopăind, fiecare
cuprins de importanță trece
privindu-l nu-l vede ca și cum
acela face parte din decor și atât
Două, cel puțin, ipostaze aparente lămuriți-mă de ce
omului i se dau superlativele «prea
», iar Domnului
îi spunem simplu Dumnezeu, de parcă ar fi un concept
al nostru care pleznește de emoție că l-am scornit?!
Nu voi apuca să aflu
se apropie lama
brazdă nouă peste țărâna aceasta
nelămurirea mea nu-i
sămânță
doar abur, duhul pământului în cale iertării
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Halta
nu vă aplecați în afară
acest text promoție
conține 100 g gratis...
este 3 în 1 și la recitire aveți
bonus trei silabe...
stâlpii trec cu viteză
satele, târgurile, zilele arse... amețeli
semiorgasm
v-ar fura șapca, mai bine
coborâți aici, în halta aceasta
se dă viză, primiri cu fanfară
cu iarba cea mai verde
caprelor speriate neputințele voastre...
fastul visat, trecute iubiri
experiențe aproximative
surâsuri născute prematur
surâsuri-infarct
surâsuri bătrâne
sulf...
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nunta de mâine
încotro
lunecă sfânta pereche omul
și femeia lui?
... încă puțin și cununia devine vodevil
arhaic joc precum de-a Moș Crăciun și sfântul Valentin comercial
vor fi căsătorii și nașteri virtuale
"Te cer în companie, miss *Live2842punct02aroundpunctTerra*."
rosti în stânga sus vibrând pe un banner îngust *Beta2868punct
psiaroundpunctMarte* un flăcău... mândru...
preoți metalizați virtuali, ceremonii tridimensionale
din holograme rogvaiv, șampanie virtuală, horă virtuală...
"Să facem un copil, *Live2842*, vrei?"
"Desigur, începi tu
scheletul, culorile, surâsul circumstanțial și vocea o pun eu
am software nou uranian... Gata."
Mamă și tată nu veți mai ști ce este: Conceptor
designer iată cum își vor chema copilul virtual
pentru mersul bun al umanității se vor ocupa
laboratoare genetice sofisticate
vor anula perioadele inutile: copilăria, bătrânețea
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
patru planuri suprapuse
Of, Doamne! Umbra de om se întoarce
un hectar de oftaturi, zece mii de pași între
via de la deal, groapa de lut galben și
coliba învelită în stuf de lângă râu
acum
s-a pus să șteargă sticla lămpii cu ziar și salivă
ochii lăcrimau nu-i da, Doamne, semnul risipei
pus pe neamul acesta
o mogâldeață surâdea în somn
violet aurii
gânduri prelungi rotesc sus
sus
întretăindu-se ca într-o luptă aprigă
globuri prelungi, albastre, verzi, roșii, albe
dâre
diluate, cele violet le înghițea, una câte una,
pe celelalte
jos, folii uscate par din piatră alb-gălbuie, alb-murdar
mai jos
mâna mea dreaptă întinerind
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeie, ah, femeie...
unde ți-s umerii când
lumea se prăvale
și tot mai mulți bărbați îți fură hainele
vocea, rujul, ciorapii
și se pretind
egală ție?
unde ți-e barza?
de ce nu le-o împrumuți lor
doar așa
vor înțelege că miracolul
nu stă într-un rol la întâmplare sub cearceafuri
iar iubirea
năprasnica asta de iubire
atât de invocată
și care te face zee și umilă
nu stă-n poziții de stârnit secreții
.
iubirea nu este un drept
precum nici vreo obligație
nimeni nu știe ce este iubirea
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pseudo geneza
Enormul
plutea deasupra unui ocean
de plictiseală
decorase un soi de univers și
tot aia
plictiseala se instaura universal expansiv
Enormul
trase un nor pe nas
fumă vulcanic niscai piscuri și
născoci vietăți puzderie care
de plictiseală se ucideau între ele
Enormul, răzui un loz, ultimul
făcu opera nemuririi sale
femeia
(s-a dus dracului plictiseala)
Trăi cu ea o vreme până ce
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Valeriu Barbu despre religie, adresa este: